Trimite referat

Stiati ca ...

Observatorul astronomic de la Greenwich a fost construit de regele Carol al II-lea in anul 1675 in Londra, pentru a furniza navigatiei britanice date exacte referitoare la pozitia Lunii.

› vrei mai mult

Horoscopul zilei

Gemeni
(22 Mai - 21 Iunie)


Sanatate
Bani
Dragoste

› vrei zodia ta
Referatele si lucrarile oferite de Clopotel.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.



Viata si operele lui Ion Creanga

Materie: Romana
Accesari: 3.711
Download-uri: 246
Nota: 5.01 (1175 note)
Am probleme cu acest referat!

1 2 3
4 5 6
7 8 9



Download Referat - Viata si operele lui Ion Creanga
Publicitate:

Trimis de Vlas Luca
din 20 Martie 2019

Asculta sau citeste povestea Pupaza din tei!

Ion Creanga (n. 1 martie sau 10 iunie 1837 sau 1839, Humulesti d. 31 decembrie 1889, Iasi) a fost un scriitor roman. Recunoscut datorita maiestriei basmelor, povestilor si povestirilor sale, Ion Creanga este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii romane mai ales datorita operei sale autobiografice Amintiri din copilarie.

Biografie

Data nasterii lui Creanga este incerta. El insusi afirma in Fragment de biografie ca s-ar fi nascut la 1 martie 1837. O alta varianta o reprezinta data de 10 iunie 1839, conform unei mitrici (condici) de nou-nascuti din Humulesti, publicata de Gh. Ungureanu.

Creanga a mai avut inca sapte frati si surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile si Petre. Ultimii trei au murit in copilarie, iar Zahei, Maria si Ileana in 1919.

Tineretea lui Creanga este bine cunoscuta publicului larg prin prisma operei sale capitale Amintiri din copilarie. in 1847 incepe scoala de pe langa biserica din satul natal. Fiu de taran, este pregatit mai intai de dascalul din sat, dupa care mama sa il incredinteaza bunicului matern ("tatal mamei, bunicu-meu David Creanga din Pipirig"), David Creanga, care-l duce pe valea Bistritei, la Brosteni, unde continua scoala. in 1853 este inscris la scoala Domneasca de la Targu Neamt sub numele stefanescu Ion, unde il are ca profesor pe parintele Isaia Teodorescu (Popa Duhu). Dupa dorinta mamei, care voia sa-l faca preot, este inscris la scoala catihetica din Falticeni("fabrica de popi"). Aici apare sub numele de Ion Creanga, nume pe care l-a pastrat tot restul vietii. Dupa desfiintarea scolii din Falticeni, este silit sa plece la Iasi, absolvind cursul inferior al Seminarului teologic "Veniamin Costachi" de la Socola.

S-a despartit cu greu de viata taraneasca, dupa cum marturiseste in Amintiri:
„Dragi mi-erau tata si mama, fratii si surorile si baietii satului, tovarasii mei de copilarie, cu cari, iarna, in zilele geroase, ma desfatam pe gheata si la sanius, iar vara in zile frumoase de sarbatori, cantand si chiuind, cutreieram dumbravile si luncile umbroase, tarinele cu holdele, campul cu florile si mandrele dealuri, de dupa care imi zambeau zorile, in zburdalnica varsta a tineretii! Asemenea, dragi mi-erau sezatorile, clacile, horile si toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare insufletire."

Din 1855 pana in 1859 urmeaza cursurile seminarului, iar apoi, luandu-si atestatul, revine in satul natal. Se insoara mai tarziu la Iasi cu Ileana, fiica preotului Ioan Grigoriu de la biserica Patruzeci de sfinti din Iasi, devenind diacon al acesteia (26 decembrie 1859).
La 19 decembrie 1860 se naste fiul sau Constantin.

-in 1864, Creanga intra la scoala preparandala vasiliana de la Trei Ierarhi, unde l-a avut profesor pe Titu Maiorescu. Acesta il aprecia foarte mult si l-a numit invatator la scoala primara nr. 1 din Iasi.

Dupa ce timp de 12 ani este dascal si diacon la diferite biserici din Iasi, este exclus definitiv din randurile clerului (10 octombrie 1872), deoarece si-a parasit nevasta, a tras cu pusca in ciorile care murdareau Biserica Golia si s-a tuns ca un mirean, lucruri considerate incompatibile cu statutul de diacon. (in 1993, el a fost reprimit post-mortem in randurile clerului.) Ca urmare a excluderii din cler, ministrul Tell il destituie si din postul de institutor, insa venirea lui Titu Maiorescu la minister contribuie la renumirea sa pe acest post. A colaborat la elaborarea a patru manuale scolare, intre care si un „Abecedar" (1868).

-in 1873 se incheie procesul sau de divort, copilul sau de 12 ani fiindu-i dat in ingrijire. A cautat o casa in care sa se mute, alegand o locuinta in mahalaua ticau (bojdeuca).

-in 1875, il cunoaste pe Mihai Eminescu, atunci revizor scolar la Iasi si Vaslui, cu care se imprieteneste. intre 1875si 1883, la indemnul poetului, scrie cele mai importante opere ale sale.

-intre 1883 si 1889 a fost bolnav de epilepsie si a suferit foarte mult la aflarea bolii si apoi a decesului lui Eminescu, si al Veronicai Micle.
Ion Creanga moare pe data de 31 decembrie 1889, in casa sa din cartierul ticau. Este inmormantat la 2 ianuarie 1890 la cimitirul Eternitatea din Iasi.

Basme

Imaginea lui Ion Creanga pe o marca postala din Republica Moldova

in primul volum postum sunt publicate basmele. Culese din gura poporului de catre un povestitor care insusi crescuse in mijlocul lumii din sate, ele au un farmec deosebit, au expresiuni, constructii si gandiri ciudate care se vor personifica in Ivan Turbinca. in aceasta din urma regasim tema din Toderica, povestirea lui Costache Negruzzi. Aici Dumnezeu blagosloveste turbinca lui Ivan ca sa intre intr-insa cine o vrea Ivan si fara voia lui sa nu poata iesi.

A doua categorie de lucrari a lui Creanga o formeaza anecdotele, povestiri cu dezvoltari lungi, cu o intriga bine condusa si cu subiecte cel mai adesea din istoria contemporana lui. in "Cinci paini" aflam o satira la adresa judecatorilor si avocatilor, pe care ii numeste "ciorogari, porecliti si aparatori"; aceasta povestire demonstreza ca, pe langa umor, Creanga se pricepea si la matematica. in doua povestiri de acest tip aflam despre o persoana istorica interesanta. Ion Roata, unul dintre deputatii tarani in divanul ad-hoc. Cea intitulata "Ion Roata si Unirea"este o gluma cu multa finete satirica la adresa stratului conducator al tarii, care nu voieste a recunoaste drepturile taranimii.

Pe cand se discutau punctele programului partidului unionist prin toate cercurile sociale din Moldova, mai multi boieri, membri ai partidului, cheama pe deputatii tarani ca sa le explice programa si in special chestiunea „Unirii". Toti taranii pareau convinsi de argumentele boierilor afara de Mos Ion Roata.
-in cele din urma unul din boieri il invita sa ridice singur o piatra mare ce se afla in gradina. Neputand s-o faca singur, Roata e ajutat de ceilalti tarani. "Acum ai inteles", intreaba boierul. Roata raspunde: Am inteles asa, ca pana acum noi taranii am dus fiecare cate o piatra mai mare sau mai mica pe umere, insa acum suntem chemati a purta impreuna tot noi, opinca, o stanca pe umerele noastre.

Prima parte a operei lui Creanga o formeaza precum am vazut, mai mult reproducerea productiunilor poporane. Ne-am insela insa daca l-am socoti ca un culegator de folclor: trebuie sa-l privim ca pe unul ce a trait la tara, a supt oarecum sucul acestei literaturi poporane si apoi a dat drum liber fanteziei sale. De aceea basmele si povestile lui, desi infatiseaza in mod admirabil spiritul poporului de la tara, pun insa in evidenta insusirile lui literare proprii.

O alta fata, mai putin cunoscuta, a lui Creanga este cea a povestilor licentioase: Povestea povestilor.

Amintiri din copilarie
Amintirile din copilarie reprezinta partea cea mai personala a operei lui Creanga. Acestea i-au stabilit reputatia de mare prozator. intr-adevar, alcatuirea mestesugita a frazei, in care se vede totusi tonul poporan, - scoaterea la iveala a multor provincialisme cu o putere de expresie deosebita, vivacitatea naratiunii si sinceritatea cu care povesteste cele mai intime detalii ale vietii lui de copil, toate acestea fac din opera lui Creanga una din cele mai insemnate opere ale literaturii romane.
Opera
Povesti
• Capra cu trei iezi (1875)
• Danila Prepeleac (1876)
• Fata babei si fata mosneagului (1877)
• Fat Frumos, fiul iepei (1877)
• Povestea lui Harap-Alb (1877)
• Ivan Turbinca (1878)
• Povestea lui Ionica cel prost (1877)
• Povestea lui Stan-Patitul (1877)
• Povestea porcului (1876)
• Povestea povestilor (1877-1878)
• Povestea unui om lenes (1878)
• Punguta cu doi bani (1875)
• Soacra cu trei nurori (1875)
Povestiri
• Acul si barosul (1874)
• Cinci paini (1883)
• Inul si camesa (1874)
• Ion Roata si Cuza-Voda (1882)
• Mos Ion Roata si Unirea (1880)
• Pacala (1880)
• Prostia omeneasca (1874)
• Ursul pacalit de vulpe (1880)
Urmasi
Ion Creanga a avut un baiat, Constantin. Acesta (fost ofiter de cariera) avea sa se casatoreasca (1886) cu Olga Patru, fiica unui comerciant din Braila. Cei doi au avut patru copii, Laetitia, Horia, Silvia si Ion (Ionel). Cei doi nepoti ai lui Creanga, Horia Creanga si Ion Creanga, aveau sa devina arhitecti renumiti ai perioadei interbelice.

Atentie : Textul de mai sus este doar un preview al referatului, pentru a vedea daca continutul acestui referat te poate ajuta. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de 'download' !!!
Download Referat - Viata si operele lui Ion Creanga
X

Raporteaza-ne problema !

Te rugam sa ne spui ce problema ai intampinat cu acest referat. Prin contributia ta acest site va deveni cea mai tare resursa de referate online din Romania. Iti multumim pentru sprijinul acordat!





Clopotel.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe website-ul nostru. Prin click pe butonul "Accepta" accepti utilizarea modulelor cookie. Daca ai nevoie de mai multe detalii despre cum functioneaza acestea, citeste Politica de confidentialitate