Roma imperiala
Accesari: 9.464
Download-uri: 1.621
Nota: 7.09 (1978 note)
Am probleme cu acest referat!
din 10 Martie 2006
In Roma, regimul monarhic s-a instaurat progresiv la sfarsitul secolului I i.Hr. Dupa victoria sa de la Actium din anul 31 i.Hr, Octavian a instaurat ordinea in Orient si apoi a revenit la Roma in anul 29 i.Hr. Fusese numit tribun pe viata cu un an inainte si, ajuns la Roma, si-a continuat ascensiunea. Dupa douazeci de ani de razboaie civile, Roma si intreaga peninsula italica erau secatuite de resurse. Administratia nu mai avea putere, politia nu mai exista, orasele erau devastate, iar bogatiile si averile erau distruse.
Octavian a inceput munca de reconstruire a bogatiei si puterii Romei. In primul rand, el si-a consolidat pozitia in stat. Cand s-a intors la Roma, a fost ales consul pentru a cincea oara si a primit imperium pe viata. Octavian a fost abil si rabdator acolo unde Cezar se grabise si gresise. De asemenea, el avea bani. Si-a platit soldatii, a impartit fonduri provinciilor si administratiei, a organizat jocuri si spectacole, a infrumusetat Roma deschizand mari santiere, creand astfel si locuri de munca.Toate acestea au fost platite din banii lui.
Incetul cu incetul, a determinat senatul sa ii acorde puteri depline. A pastrat insa aparenta unei republici. In anul 27 i.Hr, Octavian s-a prezentat in fata senatului pentru a-si depune puterea suprema pe care o avea, in realitate, urmarea sa o obtina in mod legitim. Aceasta formalitate s-a repetat timp de zece ani. Nu s-a manifestat ca monarh, ca si Cezar, considerandu-se doar primul functionar al statului. A fost numit princeps senatus, adica primul senator si Augustus, "cel slavit printr-o putere divina" in acelasi an.
In anul 23i.Hr., Augustus a renuntat la puterea consulara, insa a fost numit proconsul pe viata, functie care ii conferea controlul asupra tuturor guvernatorilor si magistratilor din provincii. Apoi a fost numit administrator la impartirea granelor in timpul unei foamete, castigand astfel si mai multa popularitate. In anul 19 i.Hr, a primit praefectura morum, cu toate drepturile cenzoriale si consulatul pe viata. In anul 12, murind Lepidus, a primit si pontificatul, iar in anul 2 i.Hr a primit titlul de pater patriae, de parinte al patriei, titlu pe care nu il purtase decat Romulus inaintea lui.
Puterile sale erau deopotriva legislative, executive si judecatoresti. El putea sa propuna senatului legi si decrete, care le aproba intotdeauna. De asemenea, prezida toate sedintele senatului, care se mai tineau doar la inceputul si la mijlocul lunii. Numarul senatorilor a fost redus la 600 de membri.Atributiile judecatoresti si executive ale senatului au devenit mai importante decat cele legislative iar acesta se arata destul de nepasator in exercitarea functiilor, intrucat era lipsit de vechea sa autoritate.
Aceasta autoritate era acum a imparatului si a statului sau major. Comitiile au continuat sa se adune, dar tot mai rar si doar la convocarea principelui. Pentru a mentine ordinea publica, Octavian a creat garda pretoriana, formata din noua mii de soldati asezati in interiorul si exteriorul zidurilor Romei. In toate treburile lui, Octavian a fost ajutat de afaceristul Caius Mecena si de generalul Marcus Agrippa, care il serveau fara a avea pretentii materiale.
Octavian chiar si-a maritat fiica, pe Iulia, cu Agrippa. Ca cenzor si pontif, Octavian a incercat sa restaureze valorile morale ale vechilor romani prin mai multe legi, insa acestea nu au avut foarte mare efect. Pe plan militar, a cucerit mai multe provincii imperiului si a purtat multe razboaie in care s-a evidentiat generalul Tiberius, care avea sa ii urmeze la tron la moartea sa, in anul 14d.Hr.
Tiberius a eliminat aparentele de republica ale statului roman si a instaurat un regim din ce in ce mai despotic. A desfiintat comitiile iar legile se votau doar de senat, care ii era total supus. In timpul lui Octavian, cultura romana a cunoscut o "varsta de aur", cu scriitori ca Vergiliu, Horatiu, Titus Livius si opere ca "Georgicele" si "Eneida".
Pana in anul 69, Roma a fost condusa de dinastia Iulio-Claudica, formata din urmasii lui Octavian: Tiberius, Caligula, Claudius, si Nero. Spre sfarsitul dinastiei, imparatii au devenit tot mai despotici iar regimurile lor au devenit de nesuportat. Dupa asasinarea lui Nero s-au succedat trei imparati intr-un an, iar apoi Titus Flavius Vespasianus a urcat pe tron. El a facut sa dispara rapid urmele razboaielor civile si a regimurilor despotice precedente. A eliminat legile lui Nero, a rezidit edificiile Romei, a restabilit ordinea in armata si in finante. El a fost primul din dinastia Flavienilor.
I-au urmat Titus si Domitian. Titus a continuat proiectele de constructie ale tatalui sau; sub domnia sa a fost terminat Colosseumul. Domitian si-a asigurat stapanirea in Britannia si a luptat impotriva lui Decebal si a germanilor. In interior, el a condus foarte sever, era un om banuitor si in continua neintelgere cu senatul. A fost asasinat in anul 96. Imparat a fost ales Nerva, cu care a inceput dinastia...
Shop Clopotel.ro
Raporteaza-ne problema !
Te rugam sa ne spui ce problema ai intampinat cu acest referat. Prin contributia ta acest site va deveni cea mai tare resursa de referate online din Romania. Iti multumim pentru sprijinul acordat!
