Cauta un referat:

Cauta referate cu subiectul care-ti trebuie si foloseste-le ca sursa de inspiratie pentru a capata cunostinte noi. Daca nu ai gasit niciun referat care sa te ajute poti sa-l ceri si te vom anunta cand il avem.

Estetica expresionismului

In Capitolul I am incercat sa creionam o estetica a expresionismului german, asa cum s-a manifestat aceasta ampla miscare spirituala in Germania intre cele doua razboaie mondiale, cu programele-manifest, revistele, secesiunile, teoreticienii, filozofii, poetii, scriitorii si artistii care s-au constituit in cei mai de seama reprezentanti ai sai. Am aratat care este dificultatea resimtita de catre toti cercetatorii fenomenului de a da o definitie unica acestei ample manifestari spirituale, dificultatea de a aproxima o paradigma, un model abstract al expresionismului care sa sublinieze diferentele acestuia fata de curentele pe care le continua si felul in care se diferentiaza, totusi, de acestea, sau de cele contemporane lui: simbolism, neoromantism, dadaism, supra - realism, futurism, cubism, fovism, etc.

Am aratat ca expresionismul a fost resimtit, mai ales ca o reactie impotriva impresionismului, naturalismului si realismului, ca anul sau de nastere este considerat, aproape cvasi-unanim, a fi anul 1910, iar cauzele social-istorice care au dus la aparitia expresionismului in Germania wilhemiana raman „crizele", „spaimele" „viziunile", „idealurile" si „luptele" tinerei generatii de creatori germani din acea epoca de inceput de secol.

Am pus in paralel cele doua directii importante care sunt identificate in modul de manifestare a artistilor si esteticienilor expresionistii: una in care se regasesc „vizionarii amurgului" de tipul Jakob von Hoddis, Georg Trakl, Alfred Lichtenstein, Georg Heym, etc. si cealalta cu expresionistii pacifisti-umanitaristi sau activisti unde-i putem cita pe un Franz Werfel, Kurt Heynicke, Ernst Toller, Yvan Goll, Paul Zech, Johannes R. Becher, etc.

Am evidentiat si influentele pe care expresionismul insusi le-a avut de primit din partea culturii si artei universale, cu deosebire a celei franceze (Baudelaire, Verlaine, Rimbaud, Maeterlinck, Verhaeren, etc), dar si engleze (Francis Jammes), italiene(Marinetti), ruse (Alexandr Tairov, Vsevolod Meyerhold, Dostoievski) sau transoceanice (prin Walt Whitman, autorul Firelor de iarba, de exemplu).

Am recurs la exemplificarea esteticii expresioniste asa cum decurge ea din luarile de cuvant ale unor artisti germani, dar si ale celor mai importanti teoreticieni si filozofi, germani sau straini precum: Franz Werfel, Pual Kirchener, Kurt Pinthus, Fritz Martini, Georg Lukacs, Walter Muschg, Paul Hatvani, dar si romanii.

Lucian Blaga, Tudor Vianu, Mihail Ralea, Ion San-Giorgiu, etc. Am mentionat si legaturile expresionismului cu filozofia prin: Nietzsche, Freud, Bergson, Kierkegaard, Husserl, Simmel, Spengler, Worringer, Miguel de Unamuno, Eugenio d’Ors, Jose Ortega Y Gasset, Ludwig Klages, etc.

Am subliniat si faptul ca noi ne situam de partea celor care considera ca, totusi, expresionismul este o permanenta a artei, ca el s-a manifestat si continua sa se manifeste, inca, pregnant, ca un fenomen al creatiei in lucrare, izvorat dintr-o constanta a sufletului uman.

Si credem ca au dreptate cei care sustin ca expresionismul este si va fi o permanenta a aspiratiei omului creator catre dezmarginire, catre gasirea sufletului lucrurilor, a esentei acestora si prin aceasta o incercare continua de patrundere si transcendere inspre esenta universului in reprezentarile sale absolute.

Ne-am insusit cu deplina acceptie decalogul esteticii expresionismului, alcatuit de catre o tanara profesoara din Oradea, Denisa Igna, care a sustinut, nu de mult timp, o interesanta teza de doctorat intitulata: Receptarea liricii expresioniste germane in Romania.

Conform acestui decalog ar putea fi identificate cel putin zece trasaturi esentiale ale esteticii expresionismului, care ar fi necesare pentru o abordare metodica a acestei complexe si greu de definit miscari spirituale, cu punct de plecare in Germania interbelica, dar cu ecouri in toate marile literaturi ale lumii. Acest decalog l-am citat in cuprinsul acestui capitol, ca pe o chintesenta a esteticii expresionismului.

Sfarsit.

Raporteaza-ne problema !

Te rugam sa ne spui ce problema ai intampinat cu acest referat. Prin contributia ta acest site va deveni cea mai tare resursa de referate online din Romania. Iti multumim pentru sprijinul acordat!