Aurel iti multumeste pentru ajutor!

Aurel Clopotel

Ajuta-l pe Aurel sa afle ce membru al familiei tale intra pe Clopotel! Alege una dintre variantele de mai jos:

Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Citeste mai mult... X

Aurel iti multumeste pentru ajutor!

Aurel Clopotel

Ajuta-l pe Aurel sa afle ce membru al familiei tale intra pe Clopotel! Alege una dintre variantele de mai jos:

Referatele si lucrarile oferite de Clopotel.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Sociologia - ca disciplina de studiu, institutie si profesie

Materie: Diverse
Accesari: 2.943
Download-uri: 917
Nota: 4.88 (1085 note)
Am probleme cu acest referat!

1 2 3
4 5 6
7 8 9


Download Referat - Sociologia - ca disciplina de studiu, institutie si profesie
Publicitate:

Trimis de spider
din 13 Noiembrie 2002

Sociologia - ca disciplina de studiu, institutie si profesie (O perspectiva romaneasca)Etichetata abuziv drept "pseudo-stiinta burgheza" alaturi de cibernetica, genetica s.a., sociologia a fost exclusa programatic din campul preocuparilor teoretice si practice proprii transformarilor declansate de august 1944, din tara noastra.

Perioada de ocupatie spirituala care a urmat, a facut posibila importarea proletcultismului pe valuta liber convertibila a ignorantei in a carei raza medie de actiune sociologiei i s-a interzis orice forma de manifestare n timod estul de indelungat.Afirmarea europeana a sociologiei romtnesti a inceput prin aportul lui Spiru Haret (1851 - 1912). A fost unul dintre cei dintti sociologi care au intrevazut posibilitatea aplicarii matematicii la studiul societatilor moderne.

El a propus, pentru aceasta, un model matematic ("spatiu social") bazat pe ideea izomorfismului sistemelor mecanice si al celor sociale si pe rationamentul analogic, elabortnd, astfel, o teorie de mecanica sociala.S-a dedicat organizarii scolilor si cooperatiilor satesti pe baza unor principii liberale de nuanta poporanista.Opere principale: Asupra invariabilitatii axelor mari a orbitelor planetare (Paris, 1878), Chestia taraneasca (Bucuresti, 1905), Mecanica sociala (Paris, 1910, reeditata in romtna in 1969).

Dimitrie Draghicescu (1870 - 1945), a dezvoltat filosofia sociala vest europeana, in special franceza, depasindu-I in anumite privinte attt pe Durkheim, ctt si pe G. Tarde.A subliniat specificitatea determinismului social, considertnd ca evolutia sociala, determinata de "idealul creator" se infaptuieste in directia transformarii omului in personalitate morala, spiritual prin eliberareapolitica si ecconomica a societatii, prin democratizarea vietii sociale. Opere principale: Problema determinismului social.

Determinism biologic si determinism social (1903), Din psihologia poporului romtn (1907), Idealul creator (1914), Partidele politice si clasele sociale (1922), Realitatea spiritului (1928), Noua cetate a lui Dumnezeu (1929), Adevar si revelatie (1934), Ontologia umana (1987).

Dimitrie Gusti (1880 - 1955), profesor la Universitatile din Iasi si Bucuresti, a fondat Institutul Social Banat - Crisana, pe care l-a si coordonat. Este fondatorul Scolii Sociologice (monografice) de la Bucuresti. A initiat si indrumat actiunea de cercetare monografica a satelor din Romtnia (1925 - 1948) pe baza unor tehnici mai performante dectt ale lui Fr. LePlay si Tourville.

A fondat si condus: Asociatia pentru Stiinta si Reforma Sociala (1919 - 1921), Institutul Social Romtn (1921 - 1939, 1944 - 1948), Institutul de Stiinte Sociale al Romtniei (1939 - 1944), Consiliul National de Cercetari Stiintifice (1939 - 1948).A creat impreuna cu Victor Ion Pop, Henri H. Stahl si G. Focsa Muzeul Satului (1936) ca prioritate mondial in domeniu. Opere principale: Cunoastere si actiune in serviciul natiunii (1939),

Egoismus und altruismus (1904), Cosmologia elena, Die soziologieschen Betrehungen in der neuen Ethik (1908),Sociologia militans (vol. I - 1935, vol. I+II - 1946), Problema sociologiei (1940), La science de la realite sociale (1941).Serge Moscovici (1925 - ...) sociolog si psiholog de origine romtna. In prezent este cea mai reputata autoritate in psihologia sociala europeana.

Opere principale: Comunitatile traditionale si schimabarile sociale (1961), Psihanaliza, imaginea si publicul sau (1961), Eseu despre istoria umana a naturii (1968), Societatea contra naturii (1972). A coordonat tratatele de Psihologie sociala, vol II din anul 1972/1973 si Psihologia comunicarii din 1972.
Petre Andrei (1891 - 1940), student si apoi succesor al lui Dimitrie Gusti la catedra de sociologie de la Universitatea din Iasi, Ministru al Invatamtntului Public la sftrsitul anilor '30, victima a extremei de drepta legionare (asemeni profesorului Virgil Madgearu si lui Nicolae Iorga).

Petre Andrei a reusit o sinteza a marii sociologii a timpului sau, reconciliind ideile lui Durkheim cu cele ale lui Simmel, Max Weber si L. Von Wiese, si este, concomitent, pionier al unei directii de mare viitor: sociologia cunoasterii. S-a impus in domeniul sociologiei prin urmatoarele lucrari: Sociologia revolutiei (1921), Die Soziologische Auffasung der Erkenntnis (1923), Probleme de sociologie (1927), Sociologie generala (1936).

Stefan Zeletin (1882 - 1934). Relutnd schema utilizata de W. Sombart pentru analiza capitalismului occidental, Zeletin ne-a lasat una din capodoperele sociologiei romtnesti, de mare interes si astazi: Burghezia romtna: originea si rolul ei istoric (1925), cea mai serioasa lucrare asupra nasterii si volumului capitalismului in Romtnia. Sociologia romtneasca retine numele lui Zeletin si pentru incercarea sociologului de a construi un model de dezvoltare al natiunii romtne pe schema unui model economic.

Este, de asemenea, autorul unei lucrari de pioneriat nerefitoare la noile orientari liberale: Neoliberal...

Atentie : Textul de mai sus este doar un preview al referatului, pentru a vedea daca continutul acestui referat te poate ajuta. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de 'download' !!!
Download Referat - Sociologia - ca disciplina de studiu, institutie si profesie