Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Citeste mai mult... X
Referatele si lucrarile oferite de Clopotel.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Prefata - Tudor Arghezi

Materie: Romana
Accesari: 163.206
Download-uri: 57.990
Nota: 6.86 (7632 note)
Am probleme cu acest referat!

1 2 3
4 5 6
7 8 9


Download Referat - Prefata - Tudor Arghezi
Publicitate:

Trimis de radu mihaela
din 30 Septembrie 2005

Tudor Arghezi (1880-1967) a creat un univers liric inedit, caracterizat prin diversitate tematica si o deosebita expresivitate artistica, īnsusiri dovedite īnca de la primul volum-Cuvinte potrivite(1927), urmat de Flori de mucigai, Carticica de seara, Frunze, Crengi, Silabe, Tara Piticilor(1947), etc., caci īn cartea liricii noastre, īnceputa de Eminescu, poetul Cuvintelor potrivite se asaza imediat īn prim rang(Pompiliu Constantinescu, apud 16).

Īntr-adevar, Tudor Arghezi a cāntat īn lirica sa gāndurile, sentimentele si aspiratiile omului, setea de absolut, dorinta de libertate si de cunoastere, razvratirea si cautarile orgolioase, lumea copilariei si universul micilor vietuitoare. Toate acestea au fost īnvesmāntate īn inconfundabilul stil arghezian, īn care noutatea expresiei a produs o adevarata revolutie īn limbajul liricii interbelice si mutatii semnificative īn īntreaga creatie poetica romāneasca.

De fapt, poetul īnsusi, intuind aceste mutatii de continut si de forma, si-a definit opera si si-a exprimat crezul artistic īn numeroase arte poetice, īntre care semnificative sunt Testament din volumul Cuvinte potrivite, Cuvānt din volumul Carticica de seara

Arta poetica este un text liric īn care autorul īsi exprima prin mijloace artistice specifice conceptia despre arta, despre poet, despre raportul dintre cititor si creatie.

Tot arta poetica este si poezia Prefata, publicata īn Cartea cu jucarii(1931), un volum de proze scurte de Tudor Arghezi, pe care el īnsusi la considera jucarii pentru cei mici si pentru cei mari.

Ea poate fi considerata o arta poetica pentru volumul din care face parte, o prefata poetica de autor, pentru ca poetul defineste una din temele creatiei sale-jocul. Totodata, Arghezi pune īn discutie si raportul dintre scriitor-carte-cititor si defineste liric si īn mod original actul creatiei.

Titlul poeziei este construit din substantivul prefata, nearticulat si poate avea semnificatia de cuvānt introductiv.
De fapt, poezia se structureaza pe baza a doua dominante: relatia poet-familie-creatie si relatia autor-cititor.

Prima idee este evidentiata īnca de la īnceput:
Īntr-o zi, pe īnserat,
Ce sa vezi?Ne-am apucat,
Doi parinti si doi copii,
Din Cartea cu jucarii,
Sa mintim, sa povestim
Ce-am stiut si ce nu stim,
Asadar, īn prima parte īntālnim actul creatiei ce presupune imaginatie, talent, inspiratie, perseverenta, tenacitate si chiar competitie. Personajele poeziei, tatutu, maicuta si cei doi copii ai autorului:Barutu si Mitu(ra),fac o prinsoare:care scrie mai iute si mai bine o poezioara primeste un mar cretesc:
Si facuram si-o prinsoare,
Cine poate scri mai iute
Stihuri vreo cāteva sute,
Si ne-am asternut pe scris.
Pe tovarasii de coate(asa cum īi numeste autorul) īi cuprinde toropeala, ochii li se īnchid si māinile le amortesc:
Ochii ni s-au cam īnchis,
Māna ne-a cam amortit
Si-a iesit ce a iesit.
Prinsoarea este cāstigata de eul liric, deci lui īi revine si marul cretesc, pe care, din generozitate si nevrānd sa-si jigneasca tovarasii, īl taie īn patru si īl īmparte cu ceilalti:
Si din toate, vrea nu vrea,
S-a ales povestea mea.
Partea mea, īntr-adevar,
Am avut un sfert de mar,
Īmpartind un mar cretesc;


Secventa urmatoare defineste relatia autor-cititor. Autorul i se adreseaza direct cititorului, adresādu-I-se īntāi cu Domnule, pentru ca mai apoi sal numeasca Domnule Confrate.Īntre cei doi-autor si cititor- se interpune eul liric, iar adresarea este directa, sincera si facuta cu modestie. Relatia autor-cititor este atāt de strāsa, īncāt eul liric se confeseaza, ca mai apoi sa-l sfatuiasca. Poetul vrea sa schimbe legea prin care o poezie apreciata este o poezie complicata, cu multe figuri de stil; el vrea ca versurile sa fie īntelese de toti cititorii, de la cei mici la cei mari. Conform teoriei lui, actul cititului trebuie sa fie un joc, ca si actul creatiei de altfel. Pentru ca cititorul sa īnteleaga sensul creatiei literare, trebuie sa aiba aceleasi calitati ca si creatorul-sensibilitate, imaginatie, talent:

Domnule, care citesti,
Multe altele povesti,
Mai frumoase si mai scrise,
N-o sa-ti placa, pare-mi-se.
Te-ai deprins cu stih bogat,
Cu care te-am īnvatat.
Nu ma osāndi, vai mie!
C-am cazut īn saracie.
Pentru Tudor Arghezi, revenirea - prin creatia artistica la copilarie īnseamna o regasire a inocentei. Asadar, el īl sfatuieste pe cititor sa renunte la prejudecati, sa uite regulile si sa revina la vārsta copilariei, pentru a resimti bucuriile ei:
E nevoie sa-ti explic:
Esti prea mare. Fa-te mic.
Uita regula o data
Si, cu cartea dezvatata,
Mergi nitel de-a busile.

Artistul renunta la treapta īnalta pe care se afla si urmeaza sa redevina copil, sa reīnvete scrisul si cititul dupa alt tipar si complet eliberat de orice constrāngere sa fie complet liber si sa ia totul de la capat:

Poti īnchide usile,
De ti-e teama si rusine
Sa te faci de rās ca mine.
Iesi din dogma si, tipti...

Atentie : Textul de mai sus este doar un preview al referatului, pentru a vedea daca continutul acestui referat te poate ajuta. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de 'download' !!!
Download Referat - Prefata - Tudor Arghezi