Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Citeste mai mult... X

prefata - tudor arghezi

Referatele si lucrarile oferite de Clopotel.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Prefata - Tudor Arghezi

Materie: Romana
Accesari: 155.530
Download-uri: 57.141
Nota: 6.89 (7457 note)
Am probleme cu acest referat!

1 2 3
4 5 6
7 8 9


Download Referat - Prefata - Tudor Arghezi
Publicitate:

Trimis de radu mihaela
din 30 Septembrie 2005

Tudor Arghezi (1880-1967) a creat un univers liric inedit, caracterizat prin diversitate tematica si o deosebita expresivitate artistica, însusiri dovedite înca de la primul volum-Cuvinte potrivite(1927), urmat de Flori de mucigai, Carticica de seara, Frunze, Crengi, Silabe, Tara Piticilor(1947), etc., caci în cartea liricii noastre, începuta de Eminescu, poetul Cuvintelor potrivite se asaza imediat în prim rang(Pompiliu Constantinescu, apud 16).

Într-adevar, Tudor Arghezi a cântat în lirica sa gândurile, sentimentele si aspiratiile omului, setea de absolut, dorinta de libertate si de cunoastere, razvratirea si cautarile orgolioase, lumea copilariei si universul micilor vietuitoare. Toate acestea au fost învesmântate în inconfundabilul stil arghezian, în care noutatea expresiei a produs o adevarata revolutie în limbajul liricii interbelice si mutatii semnificative în întreaga creatie poetica româneasca.

De fapt, poetul însusi, intuind aceste mutatii de continut si de forma, si-a definit opera si si-a exprimat crezul artistic în numeroase arte poetice, între care semnificative sunt Testament din volumul Cuvinte potrivite, Cuvânt din volumul Carticica de seara

Arta poetica este un text liric în care autorul îsi exprima prin mijloace artistice specifice conceptia despre arta, despre poet, despre raportul dintre cititor si creatie.

Tot arta poetica este si poezia Prefata, publicata în Cartea cu jucarii(1931), un volum de proze scurte de Tudor Arghezi, pe care el însusi la considera jucarii pentru cei mici si pentru cei mari.

Ea poate fi considerata o arta poetica pentru volumul din care face parte, o prefata poetica de autor, pentru ca poetul defineste una din temele creatiei sale-jocul. Totodata, Arghezi pune în discutie si raportul dintre scriitor-carte-cititor si defineste liric si în mod original actul creatiei.

Titlul poeziei este construit din substantivul prefata, nearticulat si poate avea semnificatia de cuvânt introductiv.
De fapt, poezia se structureaza pe baza a doua dominante: relatia poet-familie-creatie si relatia autor-cititor.

Prima idee este evidentiata înca de la început:
Într-o zi, pe înserat,
Ce sa vezi?Ne-am apucat,
Doi parinti si doi copii,
Din Cartea cu jucarii,
Sa mintim, sa povestim
Ce-am stiut si ce nu stim,
Asadar, în prima parte întâlnim actul creatiei ce presupune imaginatie, talent, inspiratie, perseverenta, tenacitate si chiar competitie. Personajele poeziei, tatutu, maicuta si cei doi copii ai autorului:Barutu si Mitu(ra),fac o prinsoare:care scrie mai iute si mai bine o poezioara primeste un mar cretesc:
Si facuram si-o prinsoare,
Cine poate scri mai iute
Stihuri vreo câteva sute,
Si ne-am asternut pe scris.
Pe tovarasii de coate(asa cum îi numeste autorul) îi cuprinde toropeala, ochii li se închid si mâinile le amortesc:
Ochii ni s-au cam închis,
Mâna ne-a cam amortit
Si-a iesit ce a iesit.
Prinsoarea este câstigata de eul liric, deci lui îi revine si marul cretesc, pe care, din generozitate si nevrând sa-si jigneasca tovarasii, îl taie în patru si îl împarte cu ceilalti:
Si din toate, vrea nu vrea,
S-a ales povestea mea.
Partea mea, într-adevar,
Am avut un sfert de mar,
Împartind un mar cretesc;


Secventa urmatoare defineste relatia autor-cititor. Autorul i se adreseaza direct cititorului, adresâdu-I-se întâi cu Domnule, pentru ca mai apoi sal numeasca Domnule Confrate.Între cei doi-autor si cititor- se interpune eul liric, iar adresarea este directa, sincera si facuta cu modestie. Relatia autor-cititor este atât de strâsa, încât eul liric se confeseaza, ca mai apoi sa-l sfatuiasca. Poetul vrea sa schimbe legea prin care o poezie apreciata este o poezie complicata, cu multe figuri de stil; el vrea ca versurile sa fie întelese de toti cititorii, de la cei mici la cei mari. Conform teoriei lui, actul cititului trebuie sa fie un joc, ca si actul creatiei de altfel. Pentru ca cititorul sa înteleaga sensul creatiei literare, trebuie sa aiba aceleasi calitati ca si creatorul-sensibilitate, imaginatie, talent:

Domnule, care citesti,
Multe altele povesti,
Mai frumoase si mai scrise,
N-o sa-ti placa, pare-mi-se.
Te-ai deprins cu stih bogat,
Cu care te-am învatat.
Nu ma osândi, vai mie!
C-am cazut în saracie.
Pentru Tudor Arghezi, revenirea - prin creatia artistica la copilarie înseamna o regasire a inocentei. Asadar, el îl sfatuieste pe cititor sa renunte la prejudecati, sa uite regulile si sa revina la vârsta copilariei, pentru a resimti bucuriile ei:
E nevoie sa-ti explic:
Esti prea mare. Fa-te mic.
Uita regula o data
Si, cu cartea dezvatata,
Mergi nitel de-a busile.

Artistul renunta la treapta înalta pe care se afla si urmeaza sa redevina copil, sa reînvete scrisul si cititul dupa alt tipar si complet eliberat de orice constrângere sa fie complet liber si sa ia totul de la capat:

Poti închide usile,
De ti-e teama si rusine
Sa te faci de râs ca mine.
Iesi din dogma si, tipti...

Atentie : Textul de mai sus este doar un preview al referatului, pentru a vedea daca continutul acestui referat te poate ajuta. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de 'download' !!!
Download Referat - Prefata - Tudor Arghezi