Aurel iti multumeste pentru ajutor!

Aurel Clopotel

Ajuta-l pe Aurel sa afle ce membru al familiei tale intra pe Clopotel! Alege una dintre variantele de mai jos:

Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Citeste mai mult... X

Aurel iti multumeste pentru ajutor!

Aurel Clopotel

Ajuta-l pe Aurel sa afle ce membru al familiei tale intra pe Clopotel! Alege una dintre variantele de mai jos:

Referatele si lucrarile oferite de Clopotel.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Mihai Eminescu-Scrisoarea a 3-a

Materie: Romana
Accesari: 62.106
Download-uri: 10.572
Nota: 6.08 (4480 note)
Am probleme cu acest referat!

1 2 3
4 5 6
7 8 9


Download Referat - Mihai Eminescu-Scrisoarea a 3-a
Publicitate:

Trimis de febra_cristina
din 10 Ianuarie 2007

Mihai Eminescu - SCRISOAREA III-a

Marele nostru poet, luceafarul poeziei romanesti, valoare de nepretuit in literatura romana, Mihai Eminescu a scris numeroase pagini de literatura, in special poezie. Scrisoarea III-a a fost publicata la 1 mai 1881 in revista "Convorbiri literare", unde poetul a si debutat. Tema poemului este demascarea falsului patriotism al contemporanilor in contrast cu vitejia ostasilor romani trecuti.

Poezia este structurata pe doua parti: prima parte reprezinta trecutul glorios al ostasilor romani in contrast cu falsul patriotism al contemporanilor. Partea a doua este o satira la adresa societatii burghezo-mosieresti si a lipsei de patriotism al contemporanilor. Partea I-a a poemului este structurata pe diferite momente: primele versuri amintesc si invoca istoria cresterii Imperiului Otoman sub forma unui vis, prin alegorie. Urmeaza apoi tablourile de natura, dupa care incepe descrierea luptei dintre oastea lui Baiazid si armata neinsemnata a lui Mircea cel Batran.

Primele versuri din partea I reprezinta visul sultanului. Luna, preschimbata in fecioara este iubita sultanului din seara aceea. Acesta descrie frumusetea lunii in contrast cu intreaga natura. Cu ajutorul epitetelor se realizeaza portretul lunii preschimbata in fecioara odata cu descrierea noptii:
"Vede cum din ceruri luna luneca si se coboara
Si s-apropie de dansul preschinbata in fecioara.
Inflorea cararea ca de pasul blandei primaveri;
Ochii ei sunt plini de umbra tainuitelor dureri;
Codrii se infioreaza de atata frumusete,
Apele-ncretesc in tremur straveziilor lor fete".

In aceste ultime doua versuri, Eminescu foloseste personificarea ca mijoc artistic si o serie de metafore menite sa accentueze cadrul nocturn, selenar.Portretul lunii este un simbol al frumusetii creand un tablou de vraja cu ajutorul motivelor romantice. Acest tablou ne introduce in visul sultanului unde poetul foloseste acumularea de imagini vizuale si auditive care adancesc puterea de vraja si vis.
"Ea, sezand cu el alaturi, mana fina i-o intinde,
Parul ei cel negru-n valuri de matasa se desprinde".

Dand glas puterii magice a visului, poetul se foloseste de aceasta imagine pentru a accentua dorinta de marire a sultanului, care, prin versul "Las' sa leg a mea viata de a ta In bratu-mi vino", pune in evidenta dorinta de marire a sultanului. Tot din acest tablou face parte si visul sultanului pentru cucerirea lumii. Disparitia lumii tulbura imaginea si visul ia o alta directie: din inima sultanului creste halucinant un copac urias sub a carui umbra se intinde intregul univers. Copacul reprezinta simbolul formarii si maririi Imperiului Otoman. Prin intermediul imaginilor vizuale si auditive se releva cucerirea lumii. Sultanul viseaza la toate bogatiile lumii:

"Iar in patru parti a lumii vede siruri muntii mari
Atlasul, Caucazul, Taurul si Balcanii seculari;
Vede Eufratul si Tigris, Nilul, Dunarea batrana
Umbra arborelui falnic peste toate e stapana",
precum si cucerirea Romei:
"Insa frunzele-ascutite se indoaie dupa vant
Si deasupra Romei se inclina la pamant".

Aici are loc trezirea la realitate, visul sultanului luand proportiile unei mari dorinte ce, crede sultanul, este trimisa de la "Profet", ca "Pe-o clipa se-naltase, chiar in rai la Mohamet". Atunci el pricepe si intelege visul ca acesta trebuie sa devina o realitate, ca Imperiul Otoman este sortit unei cuceriri a lumii.Apoi ne apar imagini gradate, natura infiorandu-se de largirea Imperiului, de granitele sale care nu mai cunosc margini, sporind an de an.

"An cu an imparatia tot mai larga se sporeste,
Iara flamura cea verde se inalta an cu an,
Neam cu neam urmandu-i zborul si sultan dupa sultan".

Urmeaza apoi enumeratia si epitetele care au rolul de a descrie fastul, frumusetea, maretia si puterea armatelor otomane care au ajuns la granitele tarii noastre cu ganduri de cucerire."Vin de-ntuneca pamantul la Rovine in campii". Metafora "intuneca pamantul" arata multimea armatei otomane.In timp ce armata otomana intra cu fast in tara noastra, este introdus aici un element al naturii care parca ameninta si pregateste razbunarea si lupta:

"Numa-n zarea departata suna codrul de stejari".
Ocrotitoarea natura, totdeauna prietena romanului, vine si de aceasta data in ajutorul micii oaste conduse de marele domnitor Mircea cel Batran.Imaginile auditive ne introduc parca in aceasta atmosfera de miscare si forfota:"Suna codrul de stejari".

In al doilea tablou al primei parti se reproduce un scurt episod dramatic, in care elementul predominant este dialogul. Poetul introduce acum in jocul sau de idei figura unui domnitor exemplar a lui Mircea cel Batran intruchiparea conducatorului al carui unic tel este slujirea patriei. Mircea apare in dialogul lui cu Baiazid ca un geniu politic care face totul pentru a asigura libertatea si independenta poporului sau. Dialogul este prezentat gradat iar tabloul incepe cu dialogul dintre Mir...

Atentie : Textul de mai sus este doar un preview al referatului, pentru a vedea daca continutul acestui referat te poate ajuta. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de 'download' !!!
Download Referat - Mihai Eminescu-Scrisoarea a 3-a