Trimite referat

Stiati ca ...

"Tuna", fructul cactusului Opuntia ficus-indica, inseamna "para tepoasa".

› vrei mai mult
Referatele si lucrarile oferite de Clopotel.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.



Erotica argheziana

Materie: Romana
Accesari: 3.131
Download-uri: 478
Nota: 5.35 (715 note)
Am probleme cu acest referat!

1 2 3
4 5 6
7 8 9



Download Referat - Erotica argheziana
Publicitate:

Trimis de
din 23 Martie 2005

Erotica argheziana

Poezia de iubire a lui Arghezi surprinde si încânta printr-o nota dominanta de spiritualitate: dorinta e sublimata în adoratie.
Chiar în momentul pecetei baudelairiene, din „Agate negre”, când macabrul îsi gaseste expresia erotica în „Litanii” (din „Agate negre”) si pendantul ei , „Un veac s-a scurs, si împreuna…” (în „Viata sociala”, I, 2, 1910), paralel se ivesc câteva poeme suave si delicate de o rara fragezime si puritate: „Sfârsitul toamnei” („Linia dreapta”, I, 4, 1iunie 1904), „Doliu” („Viata româneasca”, dec. 1911), „Drum în iarna” ( „Viata sociala, I, 11-12), aproape dematerializata.
Daca am tine seama de datarea din josul poemei, 1904, ar trebui sa consideram frumoasa poema „Psalmul de taina” („Seara”, 18 august 1914), contemporana aceluiasi moment, al suavitatii, în alternatia cu macabrul; mai mult chiar, prin elocventa patosului si impetuozitatea sentimentului, am fi ispititi sa-i acordam un caracter mai amplu biografic decât celorlalte poeme de iubire din „Agate negre”. Fireste, asemenea ipoteze nu au pretentia de a impune un punct de vedere, ci numai de a strecura o impresie. „Psalmul de taina” ni se pare o poema traita (întrebuintam cu toata precautia cuvântul), înainte de a fi fost scrisa, desi elementul de arta este de primul rang, prin abundenta metaforelor si tonul sustinut al exaltarii. Contemporana calugariei, cântarea contine întâia oara acea terminologie sacra care mai târziu va îmbiba lexicul arghezian, pâna la saturatie:
„Camin al dorurilor mele, fîntîna setii-nversunate
Pamânt fagaduit de ceruri cu turme, umbra si bucate.”
Femeia, invocata în acesti termeni de ardenta biblica, i-a „pus pe suflet fruntea” si-a „luat într-însul locul mumii”; poetul a purtat-o „bratara la mâna casnica-a gândirii”, cu ea a „nazuit alaturi sa legene pruncul omenirii”.
Invocarea alterneaza reprezentarile sacre cu cele profane:
„Unde ti-s mâinile sa-ntoarca în aer caile luminii?
Unde sunt degtele tale sa-mi caute-n cununa spinii?
Si soldul tau culcat în iarba, pe care plantele-l cuprind
Si-asculta-n sînul tau suspinul iubirii, cucerit murind?
Tu ce-nfiori pe sesuri plopii când treci, din crestet la
picioare,
Si prinzi de tot ce te-ntîlneste o plasa calda de racoare
Tu ce scrutezi, scotându-ti sânii pe jumatate din vesminte,
Ca sa-i sarute focul gurii, cuprinsi de mâini cu luare aminte, Pustia vremii, strabatuta de soimii de scrum si de nisip,
Carora vântul le-mprumuta o-nfatisare fara chip;
Tu te-ai pierdut din drumul lumii ca o sageata fara tinta,
Si frumusetea ta facuta pare-a fi fost ca sa ma minta…”
Ce semnificatie i-am putea da blestemului decât aceea a asocierii cu paroxismul sentimentului înselat ? Interpretarea nu exclude însa referinta la o alta poema ulterioara, „Cîntare”, a carei data exacta nu o cunoastem, si în care femeia, repetând gestul primordial, se ridica la simbolul însotitoarei permanente:
„M-am aparat zadarnic si ma strecor din lupta
În umbra lumii albe, cu lancea nalta rupta.
Pusei pamânt si ape, zagaze între noi,
Si suntem, pretutindeni, alaturi amândoi.
Te întâlnesc pe toata poteca-n asteptare,
Necontenita muta a mea însotitoare.
Pe la fântâni iei unda pe palme si mi-o dai,
Iscata dintre pietre si timpuri, fara grai.
………………………………………………
În fiecare sunet tacerea ta se-aude,
În vijeli, în ruga, în pas si-n alaute.
Ce sufar mi se pare ca-ti este de durere,
De fata-n tot ce naste, de fata-n tot ce piere,
Apropiata mie si totusi departata,
Logodnica de-a pururi, sotie niciodata.”
Un factor nou intervine însa în felul cel mai surprinzator: inhibitia. Chiar când iubirea pare a fi sortita împlinirii desavârsite, prin corespondete multiple, trupesti si spirituale, femeia ramâne îndepartata ca o „logodnica de-a pururi, sotie niciodata”. Inhibitia provine dintr-o interdictie interioara, a subiectului viril care vrea sa pastreze imaginea ideala a femeii, necorupta de contingentele vietii.
Acelati este sensul poemei „Adolescenta” (din „Viata sociala”, I, 5-6, 1910) publicata apoi în „Cuvinte potrivite” (descompusa fragmentar si în ordine inversa: „Melancolie” si „Creion”, trei bucati), „idila” remarcabila prin prospetimea imaginilor, în cadrul peisajului rustic. În ordinea primitiva, filmul delicatei viziuni se desfasoara astfel:
I. Umbletul saltat al fetei de tara, care trece spre seara pe o punte, în drum spre casa, însotita de gândul bun al stihuitorului:
„Cu sufletul, si eu
O duc din mal de mîini
Si-o simt în dorul meu
Ca miezul unei pâini.”
O nota de pudoare nu poate fi omisa. Când adolescenta trece puntea, natura se fereste sa recepteze impresii impure:
„Fara-ndoiala rîul
Îsi lasa pleoapa-n jos.”
II. Sentimentul retrospectiv, al dragostei pentru chipul curat al fetei, asociat spectacolelor fragede ale naturii:
„Obrajii tai mi-s dragi
Cu ochii lor ca lacul
În care se-oglindesc
Azurul si copacul.

Surîsul tau mi-i...

Atentie : Textul de mai sus este doar un preview al referatului, pentru a vedea daca continutul acestui referat te poate ajuta. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de 'download' !!!
Download Referat - Erotica argheziana
X

Raporteaza-ne problema !

Te rugam sa ne spui ce problema ai intampinat cu acest referat. Prin contributia ta acest site va deveni cea mai tare resursa de referate online din Romania. Iti multumim pentru sprijinul acordat!





Clopotel.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe website-ul nostru. Prin click pe butonul "Accepta" accepti utilizarea modulelor cookie. Daca ai nevoie de mai multe detalii despre cum functioneaza acestea, citeste Politica de confidentialitate