Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Citeste mai mult... X

ghetari

Referatele si lucrarile oferite de Clopotel.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Ghetari

Materie: Geografie
Accesari: 16.552
Download-uri: 3.222
Nota: 5.97 (1104 note)
Am probleme cu acest referat!

1 2 3
4 5 6
7 8 9


Download Referat - Ghetari
Publicitate:

Trimis de aurel
din 03 Martie 2006

MERSUL LUCRARII

Ghetarii polari si cei montani.
Interactiunea hidrosferei cu restul geosferelor.
Problema


Acolo unde temperatura medie anuala este sub zero grade si unde zapada cade in cantitati suficiente, se formeaza ghetari.
Regiunile cu temperaturii medii anuale sub 00 se gaseste la peste 5000 m la tropice, apoi limita scade la 3000 m in zonele temperate, ajunge la sub 1000 m in Islanda si atinge zero metri aproximativ la cercul polar; aceasta este limita zapezilor persistente.
Zapada care nu se topeste se acumuleaza in straturi tot mai groase, care insa incep sa se taseze sub propria lor greutate. Tasarea produce o anumita caldura, parte din cristale se topesc, dar apa scursa spre baza stratului reingheata. Asa se naste mai intai o gheata foarte grauntoasa, numita neve, si apoi ghetarul.
Ghetarii se formeaza in regiunile polare (Antartida si Artica) si pe virfurile muntilor inalti, depresiuni intramontane, in conditiile cind cantitatea de zapada cazuta depaseste topirea si evaluarea ei.
Dupa conditiile de formare deosebim:
ghetari continentali (de calota) – ocupa suprafete extrem extinse si au o grosime care uneori depaseste 3 000 m. Ei acopera mari arii terestre, indiferent de relief: intregul continent Antarctida si insulele din Oceanul Artic (Groenlanda, Islanda, Novaia Zemlea s.a.) si ocupa 98,5 din toata aria hinosferei. In jurul Antarctidei, gheata de pe continent se prelungeste mult in apele Oceanului Planetar, formind o platosa relativ unitara, inalta pina la 90 m, numita banchiza, de la care se rup mari blocuri de gheata numite aisberguri, care, datorita curentilor de apa oceanici, plutesc in largurile oceanului;
Gheata este plastica si de aceea se misca prin alunecare, mutindu-se pe fiecare tip de panta. Deplasarea e lenta, intre 5-150 m pe an, asa ca o portiune de gheata ca sa ajunga de la zona de formare pina la linia de topire are nevoie de un timp indelungat, de la circa 100 ani pina la peste 1000 ani.
Ghetarii montani se formeaza pe virfurile muntilor
(Himalaya, Pamir, Alpi, Caucaz, Karakorum, Anzi, Cordilieri s.a) care depasesc in altitudine limita zapezilor persistente. Ei se compun in mod obisnuit din trei elemente:
zona de acumulare a zapezii - unde se formeaza zapada inghetata care se suprapune pe un bazin de vale existent inainte de instalarea ghetarului;
circul glaciar – prezinta o depresiune (excavatiune) de forma rotunda unde se aduna gheata si care se delimiteaza de neve printr-o crapatura circulara numita rimaye;
limba glaciara - care se scurge pe o vale pina la linia de topire a ghetarului; limba prezinta multe crapaturi, numite crevase. Sub influenta fortei de gravitatie si de greutate ghetarii alpini se misca (curg) de-a lungul vailor si pantelor montane cu o viteza de 10-300 m/an efectuind un lucru de distrugere, acumulare si de depunere a materialului transportat, in final formind morene glaciara.
Ghetarii montani sunt de mai multa tipuri, in functie de gradul lor de dezvoltare.
Cei mai mici sunt ghetarii de circ (sau pirineeni); ei nu au limba, deoarece zapada cazuta, pe de o parte, si gheata topita, pe de alta parte, sunt aproximativ egale cantitativ; se gasesc situati in apropierea limitei zapezilor persistente, ca de exemplu cei din Pirinei.
Ghetarii alpini - au o limita glaciara bine dezvoltata, ce coboara mult sub linia zapezilor (ghetarii din muntii Alpi, Atlas);
Ghetarii himalayeni - sau ghetarii compusi se formeaza prin confluenta mai multor limbi glaciare foarte alungite, atingind uneori 50 km, neavind un circ propriu-zis (ghetarii din tarile muntoase Himalaya, Pamir, Karakorum,
Han-Tengri, Hindukush s.a.);
Ghetari-“caciula” – mai des se formeaza pe virfurile muntilor de origine vulcanica (ghetarii de pe muntii Ararat, Kilimanjaro s.a.).
Cel mai mare ghetar alpin se socoate ghetarul Fedcenko din Tara muntoasa Pamir cu lungimea de 77 km, grosimea 700-1000 m, iar cei mai lungi este ghetarul Habarrd de pe muntii Alaska – 145 km.
In ultima era geologica s-au evidentiat patru mari perioade de racire a climei, cind ghetarii au ocupat arii cu mult mai extins decit cea pe care o au astazi. Astfel, ghetarii de calota (continentali) din perioada mare de glaciatiune ocupau 40 % din aria uscatului.
La ora actuala pinza de zapada perena si ghetarii sunt caracteristicii pentru toate briiele climatice, deosebindu-se dupa marime si tip. In briul cald hionosfera se ridica pe virfurile cele mai inalte ale muntilor Kilimanjaro (chiar linga ecuator), Kenya, Ruwenzori (toti din Africa Centrala), ale muntilor Anzi (America de Sud), unde hionosfera este situata la altitudinea de peste 4800 m, ale muntilor ecuatoriali – peste 6000 m; in Eurasia majoritatea ghetarilor sunt amplasati pe muntii Himalaya numiti “salasul zapezilor”, incepind cu altitudinea de 4 500 pina la
5 500 m. In briul de clima temperat ghetari continentali sunt doar pe insula Islanda (Tara de gheata), iar cei alpini pe virfurile muntilor Scandinavi, pe peninsula
Kamceatka – 1 000 – 3 000 m,...

Atentie : Textul de mai sus este doar un preview al referatului, pentru a vedea daca continutul acestui referat te poate ajuta. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de 'download' !!!
Download Referat - Ghetari