Trimite referat
Referatele si lucrarile oferite de Clopotel.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Temperatura soarelui

Materie: Astronomie
Accesari: 6.520
Download-uri: 542
Nota: 5.29 (2534 note)
Am probleme cu acest referat!

1 2 3
4 5 6
7 8 9


Download Referat - Temperatura soarelui
Publicitate:

Trimis de Aurel
din 11 Septembrie 2008

c. Despre masuratori si functii
Termometrul este un instrument care ne permite sa asociem fiecarei stari termice un numar numit temperatura corpului. Masurarea temperaturii este, deci, ca orice alta masuratoare, un procedeu de asociere a unui numar fiecarei stari termice; multimii starilor posibile ii corespunde o multime de numere (temperaturi), obtinute prin procedeul de "masurare" a temperaturii.
*
Dar asocierea - printr-un procedeu bine definit - la fiecare element dintr-o multime, a cate unui element din alta multime (nu neaparat de numere), este tocmai ceea ce se numeste o "functie". Orice operatie de masurare defineste o functie cu valori numerice; domeniul de definitie este o multime oarecare, dar "rezultatul" masurarii este un numar, deci domeniul valorilor este o multime de numere.

De exemplu, in cazul temperaturii unui corp, multimea de definitie este multimea starilor termice posibile ale corpului, iar multimea valorilor este R.

Orice caracteristica a unui corp sau sistem, care poate fi masurata, mai poarta si numele generic de "marime".

Relatia (1.7), poate fi privita ca fiind relatia de definitie a unei functii:

Un alt exemplu de functie uzuala: aria sferei este functie de raza ei:

d. Constanta solara
CONSTANTA SOLARA este, prin definitie, cantitatea de energie pe care o primeste intr-un minut, de la Soare, o suprafata plana de 1 cm"2 asezata la distanta medie Soare - Pamant, perpendicular pe directia razelor solare.

Problema determinarii constantei solare prin observatii (masuratori) face obiectul unui capitol numit actinometrie; instrumentele utilizate in acest scop se numesc actinometre. Figura 1.8

Cel mai simplu astfel de instrument este actinometrul lui Pouillet; el consta (fig. 1.8) dintr-o cutie cilindrica etansa de tabla, avand una din bazele exterioare vopsita cu negru de fum. In interiorul cutiei se pune apa distilata si rezervorul unui termometru cu mercur, al carui tub iese din cutie prin cea de a doua baza.

La inceputul determinarii, instrumentul este protejat un timp de razele solare cu ajutorul unui paravan (ecran) opac; dupa stabilizarea temperaturii, se citeste temperatura t0 (care va fi aceea a aerului inconjurator). Se inlatura apoi ecranul, se orienteaza baza neagra perpendicular pe directia spre Soare (reducand la minimum aria umbrei lasate de actinometru) si se lasa ca razele solare sa ilumineze fata innegrita. Dupa t minute, timp in care temperatura apei a crescut vizibil, se citeste aceasta temperatura, t1.

Daca notam cu A aria bazei innegrite (exprimata in cm"2), cu M masa apei din cutie (exprimata in grame) si cu q constanta solara, putem scrie o relatie calorimetrica simpla, care exprima faptul ca energia absorbita de actinometru prin baza sa in intervalul dat de timp (tau) este egala cu variatia energiei calorice a masei de apa din aparat: (1.8) din (1.8) se poate obtine imediat constanta solara q: (1.9)

Evident, pentru a obtine o determinare foarte precisa, calculul constantei solare va fi ceva mai complicat, deoarece trebuie sa se tina seama de pierderea de caldura din actinometru, precum si de absorbtia de catre actinometru a radiatiei din atmosfera. De asemenea, este evident ca masuratorile ar trebui sa fie efectuate la o inaltime cat mai mare, eventual in afara atmosferei.

Cele mai sigure determinari ale constantei solare au dat valoarea: (1.10) adica aproximativ doua calorii pe cm"2 si pe minut.

e. Consecinte ale cunoasterii constantei solare
Sa notam cu a distanta de la Soare la Pamant; daca cunoastem constanta solara q, atunci putem calcula imediat cata energie radianta ajunge intr-un minut peste tot in spatiu, la distanta a de la Soare. Figura 1.9

Deoarece punctele la care ne referim se afla pe o sfera de raza a, cu centrul in centrul Soarelui, energia care traverseaza intreaga sfera de raza a intr-un minut este: (1.11)

Toata aceasta energie isi afla obarsia in Soare; ea reprezinta, de fapt, cantitatea de energie emisa in spatiu de Soare intr-un minut. Dar, pentru a cunoaste efectiv valoarea acestei energii, trebuie sa cunoastem valoarea distantei a de la Soare la Pamant.

Iata, deci, ca intalnim o situatie obisnuita in procesul de modelare matematica a fenomenelor naturale: nu putem culege "roadele" modelului pana nu determinam un parametru introdus pe parcursul modelarii. Ca si in cazul de fata, determinarea acestuia poate fi destul de complicata; noi vom amana rezolvarea problemei - asa cum s-a intamplat si in istoria astronomiei - pana vom dispune de mai multe elemente, dar, in acelasi timp, vom extinde aria consideratiilor lipsite de concretizari valorice imediate.

Energia E este produsa de Soare intr-un minut si este emisa in spatiu de el, mai precis de suprafata sa, care este tot o sfera, de raza Rs ; aria suprafetei solare este Ss = 4*pi*Rs"2.

In consecinta, cantitatea de energie radiata in unitatea de timp de unitatea de suprafata a Soarelui este data de relatia: (1.12)

Dar, pe de...

Atentie : Textul de mai sus este doar un preview al referatului, pentru a vedea daca continutul acestui referat te poate ajuta. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de 'download' !!!
Download Referat - Temperatura soarelui
X

Raporteaza-ne problema !

Te rugam sa ne spui ce problema ai intampinat cu acest referat. Prin contributia ta acest site va deveni cea mai tare resursa de referate online din Romania. Iti multumim pentru sprijinul acordat!





Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii aici OK