Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Citeste mai mult... X
Referatele si lucrarile oferite de Clopotel.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Stejarul

Materie: Biologie
Accesari: 27.626
Download-uri: 8.301
Nota: 6.90 (2339 note)
Am probleme cu acest referat!

1 2 3
4 5 6
7 8 9


Download Referat - Stejarul
Publicitate:

Trimis de aurel
din 03 Martie 2006

STEJARUL

Maretul stejar cu crengile sale ramnificate creste pana la o inaltime de 40m, traieste pana la 800 ani si ofera adapost unei sumedenii de animale si plante.Una dintre cele mai impresionante privelisti in tinuturile impadurite temperate din nord o reprezinta stejarul comun (sau european) (Quercus robur). Este un arbore foios (caruia ii cad toate frunzele in fiecare an) care se gaseste in toata Europa, din Spania in vest si sud, pana in Ucraina in est si Scotia in nord. Stejarii pot sa traiasca pana la 800 ani si cresc pana la o inaltime de aproximativ 40m.

De la varful coroanei pana la capetele radacinilor –care pot sa se extinda in adancimea solului cat ramurile de deasupra- stejarul este locuit pe toata durata anului, la toate nivelele.Un stejar matur poate sa aiba pana la 50.000 de ghinde, desi putine dintre acestea vor cerste si se vor transforma in copaci noi. Majoritatea sunt mancate de pasari si de animale, fie in copac, fie dupa ce au cazut la pamant.Chiar si cele ramase au nevoie de o sursa permanenta de umiditate pentru a germina.

Trezirea primavara:Primavara, cand stejarul adormit se prezeste din somnul de iarna si apar primele frunze, incepe ciclul anual. Apare o abundenta de insecte in copac, care la randul sau atrage animalele si pasarile insectivore. Exista 100 de specii de fluturi de noapte mai mari, dintre care multi si-au primit numele dupa acest copac. Ex.(fluturele alb al stejarului; carligul stejarului; cainele stejarului). Pasarile au zona de operare specifica: pitulicea mica, pitigoiul albastru si pitigoiul mare, cintezoii si silviile de padure ocupa varful copacului. Pe trunchiul robust al stejarului, ticlenii, ciocanitoarele patate mici si mari.

Sub copac, la sol, se gasesc macalendrii, mierlele, pitigoii mari si cintezoii, asteptand sa cada ceva de sus. Noaptea, un alt fel, diferit, de vietati apar sa profite de ospatul de omizi sau fluturi. Lichenii, care se raspandesc treptat de-a lungul multor ani pe trunchiul si pe ramurile stejarului, ascund fluturii valet si fluturii patati de covor, iar frunzele moarte de la solul padurii ascund fluturele comun cu evantai. In partile moarte ale copacului, larvele de lemn, radastele si alti gandaci, precum si viespele de lemn sapa tunele protectoare in care vor vor ajunge la maturitate –doar daca scapa de ciocanitoare. Dar stejarul rezista acestor atacuri.

Al doilea val:Prima defoliere este in curand inlocuita cu o generatie ulterioara, numita "frunzele lammas", care la inceput sunt aramii si treptat se inverzesc.La baza copacului revenirea soarelui aduce la viata primulele, anemonele si violetele. In mai, poiana va fi o mare de campanul. Maretul stejar arata cel mai impresionant vara, cand are frunzisul complet, dar in aceste luni calde, adesea secetoase, face un mare efort de supravietuire. La fel ca orice planta, stejarul creste si traieste prin fotosinteza –fabricile sale (frunzele) sunt actionate de energia soarelui. El trebuie sa adune substante nutritive (minerale) si apa din sol si sa le transporte pe intreaga sa inaltime –si pana la cele mai indepartate crengi, ramurele si frunze.Intr-o zi de vara, un singur copac poate sa absoarba peste 450 l apa.

Vietatile si plantele care traiesc pe stejar si langa el raman active vara. Fluturele fir de par purpuriu poate sa colonizeze frunzisul luxuriant din varful copacului, in timp ce mai jos poate sa se gaseasca fluturele imparat purpuriu. Pe trunchiul copacului traiesc mustele stejarului: acestea au obiceiul de a ramane nemiscate, cu capul orientat in jos,pe scoarta copacului.Gargaritele traiesc pe ramuri. Femela depune un singur ou din care eclozeaza o larva, care traieste din ghindele care cresc acolo.

Adapost:In lumina serii se ivesc carabusii si radaste mari, precum si masculul caprimulgului, dupa ce si-a marcat deja cu atentie teritoriul dintr-un punct adapostit aflat la vederea perechii sale, din cuibul sau bine camuflat in frunzele moarte aflate dedesubt.Lumina soarelui se poate infiltra printre ramurile stejarului pana la solul padurii, unde ierburile, ferigile si murii ofera substante nutritive pentru animalele care pasc si care se hranesc cu plante, de le soareci de camp, chitcani si iepuri pana la caprioare. Bine camuflati de frunze se gasesc sitarul de padure, o pasare terestra. Radacinile ramificate pot ascunde vizuina unei vulpi. O vulpe infometata nu se fereste sa manance viermi si larve –si in jurul unui stejar acestea exista din abundenta.

Schimbarea de toamna:Numarul anual de ghinde al stejarului variaza –pot sa fie pana la 50.000, desi putine din cele care cad vor creste si se vor transforma in arbori maturi. Ghindele se formeaza in timpul lunilor de vara si cad in primele saptamani ale toamnei. Acestea atrag multimi de pasari si de animale care se hranesc cu ele pe loc, sau le transporta pentru a le stoca drept provizii de iarna. Printre colectori se afla gaitele si veveritele care adesea isi transpor...

Atentie : Textul de mai sus este doar un preview al referatului, pentru a vedea daca continutul acestui referat te poate ajuta. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de 'download' !!!
Download Referat - Stejarul