Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Citeste mai mult... X

sarmizegetusa

Referatele si lucrarile oferite de Clopotel.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Sarmizegetusa

Materie: Istorie
Accesari: 3.552
Download-uri: 523
Nota: 6.62 (782 note)
Am probleme cu acest referat!

1 2 3
4 5 6
7 8 9


Download Referat - Sarmizegetusa
Publicitate:

Trimis de Aurel
din 15 Ianuarie 2009

Vreme de veacuri, locul cetatii de resedinta a regilor daci a reprezentat o mare necunoscuta, desi numele sau, Sarmizegetusa Basileion (Sarmizegetusa Regala), ne fusese transmis de catre geograful Ptolemeu, inca din sec. al II-lea d. Hr. Multa vreme s-a crezut ca ruinele romane de la Gradistea – localitate hunedoreana situata in Depresiunea Hategului – apartin unui centru intemeiat pe locul in care fiintase, pana la cucerirea Daciei de catre romani, cetatea de scaun a regilor daci. Insa, lucrurile nu stau deloc asa, mult cautata cetate fiind descoperita pe culmea Munceului, la 40 de kilometri de Gradiste, mult mai aproape de zilele noastre.

EROARE “LUNG” DE 400 DE ANI

Incepand cu sec. al XV-lea, in Europa medievala se crease un curent stiintific, concretizat prin studiul amanuntit al diverselor texte inscrise pe monumentele de piatra (mai de seama din marmura) care datau din epoca romana. In tara noastra, astfel de “pietre scrise” fusesera descoperite in perimetrul satului Gradistea, din tinutul Hunedoarei, apartinand Marelui Principat al Transilvaniei. Un invatat ce se indeletnicea cu descifrarea bizarelor inscrisuri antice latinesti, numit Ioannes Mezerzius, a facut cunoscut lumii stiintifice a vremii faptul ca, pe cateva dintre cele 40 de inscriptii provenite din satul Gradustea, descifrase numele “Sarmizegetusa”. S-a crezut ca locul in care, intre secolele I i. Hr. si I d. Hr., a fost situata capitala regilor daci, fusese descoperit.

Presupunerea eronata a lui Mezerzius a persistat mai bine de patru secole, pana in ultimul deceniu al sec. al XIX- lea, cand recent infiinta Societatea Arheologica din orasul Deva a inceput sa efectueze sapaturi in zona Gradiste, avand ca obiectiv scoaterea la lumina a ruinelor antice. Rezultatele au fost mai mult decat surprinzatoare: toate urmele arheologice aratau cu claritate ca era vorba despre un mare centru orasenesc ce data din epoca romana, adica din sec. II – III d. Hr., mult mai recent decat o cetate daca. S-a presupus, in acel stadiu al cercetarilor, ca acest oras fusese intemeiat de catre imparatul roman Traian, in acelasi loc in care fiintase, pana la cucerirea Daciei, in anul 106 d. Hr., cetatea de scaun a regilor daci. Insa nici aceasta ipoteza nu s-a dovedit a fi corecta.

PALATUL URIASILOR

Undeva, tot in tinutul Hunedoarei, in Muntii Sureanu, pe culmea numita Muncel, la circa 1000 m altitudine, cand arborii codrului secular erau smulsi din radacini de vreo furtuna, iesiau de sub radacinile lor mari blocuri de piatra, taiate in forme paralelipipedice. Oamenii locului, care treceau pe acolo pascandussi vitele, se minunau de cele vazute, raspandind vestea ca pe Muncel au trait candva niste ursi, ce isi zidisera un palat pe masura dimensiunii lor.
Cu toate ca inca din a doua jumatate a sec. al XVI-lea, un umanist transilvanean, originar din Cisnadia Sibiului, precizase ca “nu departe de Orastie se gaseste un oras frumos, ale carui fundatii se pastreaza toate”, nici un alt invatat nu a dat vreo importansa respectivei relatari vreme de peste 200 de ani. Muncelul a reintrat in atentia publica in anul 1784, cand David Alb, un satean, a visat ca intr-un anumit loc din munte era ascunsa o comoara. A mers apoi in acel loc, si nu mica le-a fost mirarea oamenilor cand a anuntat ca ar fi gasit acolo monede din metal pretios, aratand chiar cateva exemple unora din cunoscutii sai. S-a declansat in sat o adevarata febra a cautatorilor de comori, dar nimeni n-a gasit mult ravnitul aur, ci doar “niste stalpi rotunzi, din piatra, si inca niste vechituri depuse intr-o ascunzatoare.

COMOARA REGILOR DACI

La 15 ani de la aceasta intamplare, mai exact in anul 1802, doi copii din Gradistea Muncelului au gasit pe una dintre pantele muntelui, intr-o ruptura facuta de ploaie puternica, mai multe monede din aur. Tatal unuia dintre ei a mers la locul descoperirii, a sapat o groapa si a recuperat cateva sute de monede. Cu toate ca a cautat sa tainuiasca gasirea acelor monde, autoritatile imperiale austriece – la acea vreme Transilvania facea parte din Imperiul Habsburgic – au fost instiintate despre acel eveniment si l-au arestat pe taran. In urma anchetei, el a depus 280 de galbeni (erau monede greco-macedonene, numite staeri, emise de regele Traciei, Lysimachos, ce a domnit in perioada 360 – 281 i.Hr.)

Incercarile satului de a stopa cautarea de comori pe Muncel au esuat, asa ca, in 1804, patru tarani au gasit alte 400 de monede de aur, pe care era inscris numele regelui dac Coson (in alte variante Cotyson, care a domnit dupa Burebista, in a doua jumatate a secolului I d.Hr.). Tot cu prilejul acestor cautari, iesise la iveala un fragment de ceramica pe care se puteau citi litere latine PERSCORILO.

Abia in 1851, au inceput la Muncel sapaturi sistematice. Ele au fost initiate de unul dintre cei mai renumiti cunoscatori ai antichitatilor din partile sud-est europene, Johannes Ferdina...

Atentie : Textul de mai sus este doar un preview al referatului, pentru a vedea daca continutul acestui referat te poate ajuta. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de 'download' !!!
Download Referat - Sarmizegetusa