- Referate Astronomie
- Referate Biologie
- Referate Chimie
- Referate Diverse
- Referate Drept
- Referate Economie
- Referate Engleza
- Referate Filozofie
- Referate Fizica
- Referate Franceza
- Referate Geografie
- Referate Germana
- Referate Informatica
- Referate Istorie
- Referate Marketing
- Referate Matematica
- Referate Medicina
- Referate Psihologie
- Referate Religie
- Referate Romana
Pastelul
Accesari: 95.031
Download-uri: 396.142
Nota: 6.44 (12280 note)
Am probleme cu acest referat!
din 29 Martie 2005
Pastelul
Pastelul este o creatie lirica descriptiva în versuri în care se înfatiseaza un tablou din natura (un peisaj, momente ale zilei, imaginea unor anotimpuri, aspecte din viata plantelor si /sau animalelor) fata de care autorul îsi exprima în mod direct si discret impresiile si sentimentele.
Creatorul pastelului este în literatura româna este Vasile Alecsandri, cel care a publicat în revista „Convorbiri Literare” de la Iasi numeroase poezii inspirate de frumusetile naturii din zona Mircestiului. Critica literara apreciaza ca pastelul reprezinta cea mai izbutita parte a creatiei artistice a „Bardului de la Mircestiu”.
Exemple: - „Sfârsit de toamna”
„Iarna”
„Mezul iernii”
„Gerul”
„Viscolul”
„Dimineata”
„Noaptea”
„Malul Siretului”
Caracteristicile pastelului
Tema poeziei: Înfatisarea frumusetilor naturii în anotimpul iarna, exprimarea starilor sufletesti de acest anotimp
Titlul: Este simplu în strânsa legatura cu tema denumind anotimpul descris
Structura: Discursul liric este constituit din doua dimensiuni diferite
Primul tablou – primele trei strofe exprima nelinistea eului liric generata de caderea necontenita a zapezii
Al doilea tablou – ultima stofa, aflata în opozitie cu primul (opozitia este sugerata prin conjunctia adversativa „dar”) surprinde revenirea la echilibrul de dinainte de potopul hibernal, optimismul si încrederea aduse de aparitia soarelui
predomina imaginile vizuale si cele motorii (de miscare, miscarea este prezenta în prima si ultima strofa)
monotonia cromatica dar si cea pe care o sugereaza aspectul static al tabloului sunt spulberate de unica imagine auditiva prezenta în final „voios rasuna clinchete de zurgalai”
limbajul este de o mare expresivitate frecvente fiind epitetele si comparatiile
epitete: „cumplita iarna”, „fluturi albe”
„umeri dalbi”, „mândra tara”
„soarele rotund si palid”
metafore: „lungi troiene calatoare”, „umeri dalbe”
„zale argintie”, „oceanul din ninsoare”
comparatie: „fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi”
repetitii împletite cu enumeratie: „Ziua ninge, noaptea ninge, dimineata ninge iara!”
enumeratie: „Pe câmp, pe dealuri, împregiur în departare”
inversiune: „mândra tara”
„doritul soare”
Verbele la prezent au rolul de a apropia de ochiul si sufletul cititorului, imaginile prezentate si de a le eterniza
personificarea: „se îmbraca mândra tara”
„soarele dismiarda”
versificatia: - structura strofica de 4 catrene
versuri lungi 15-16 silabe
ritmul trohaic
rima împerecheata
...
Raporteaza-ne problema !
Te rugam sa ne spui ce problema ai intampinat cu acest referat. Prin contributia ta acest site va deveni cea mai tare resursa de referate online din Romania. Iti multumim pentru sprijinul acordat!
