Oceane

Materie: Biologie
Accesari: 2.700
Download-uri: 464
Nota: 8.58 (1493 note)
Am probleme cu acest referat!

Da-i o nota:
1 2 3
4 5 6
7 8 9

10

Publicitate:

Oceanul este o intindere de apa mai mare decat un continent, care comunica cu oceanele vecine si care influenteaza climatul uscatului.

Pamantul este invaluit de o masa de apa, hidrosfera, care se prezinta in trei stari: solida in ghetari, gazoasa (vapori de apa) in atmosfera, lichida in rauri, lacuri si mari. Oceanele inmagazineaza ele singure 95% din intreaga hidrosfera.

Desi apele oceanice nu reprezinta decat o miime din volumul total al planetei si cinci miimi din masa ei, ele acopera o suprafata de 361 milioane de km2, adica aproape de doua ori si jumatate suprafata continentelor. Terra este deci pe drept numita "planeta albastra", iar oceanele joaca in viata ei un rol capital.

Oceanul Planetar contine cea mai mare parte a hidrosferei, care echivaleaza cu 1340 mln km3 de apa (97, 1 % din volumul hidrosferei), urmeaza apoi ghetarii si yapezile permanente (1, 7%), cea subterana (1, 2%).

Daca continentele s-ar scufunda in oceane, apa acestora ar acoperi tot globul cu o manta de 2400 m.

Pe fundul oceanului, in axele dorsalelor, bazaltul urca si se solidifica, provocand alunecarea placilor, de unde deriva si deformarea continentelor. Pentru ca toate oceanele comunica intre ele, nivelul suprafetei lor este acelasi peste tot. Este nivelul zero, cel in care valurile si mareele scalda tarmurile. Altitudinea medie a acestui nivel este instabila, variind pe lungi durate. De exemplu, acum 30000 de ani, era cu in jur de 90 m mai joasa ca astazi. Asadar, continentele erau mai inaltate din mare, erau deci mai vaste, si malurile se situau in fata celor pe care le cunosteam azi. De unde aceste

fluctuatii ale nivelului zero? Trebuie sa cautam explicatia in schimbarile de clima.

Cand este multa vreme rece, ghetarii se intind, retin multa apa, iar nivelul apei lichide scade. Astazi, el pare sa urce, sa castige parti din maluri, caci iernile se indulcesc, dureaza mai putin timp, ghetarii pierd mai multa apa, topind vara mai mult decat au castigat din zapezile iernii. Pe uscat, eroziunea pare sa se incetineasca usor: inaltarea nivelului zero corespunde, intr-adevar, unei diminuari a altitudinii pamanturilor, si deci a puterii de sapare a apelor curgatoare....