Trimite referat

Stiati ca ...

Blana vidrelor este alcatuita din 90000 de fire de par pe cm2.

› vrei mai mult
Referatele si lucrarile oferite de Clopotel.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.



Muzica traditionala din Maramures

Materie: Diverse
Accesari: 3.417
Download-uri: 152
Nota: 5.40 (1185 note)
Am probleme cu acest referat!

1 2 3
4 5 6
7 8 9



Download Referat - Muzica traditionala din Maramures
Publicitate:

Trimis de Aurel
din 02 Aprilie 2009

Maramuresenii horesc si cantecele lor se cheama hori..

Preponderent liric (de dragoste, de dor, de jale, de catanie si haiducie), repertoriul muzical traditional e completat de colinde, cantece de leagan, bocete si balade.
De regula, melosul insoteste expresia verbala versificata, insa il regasim si in interpretari instrumentale, individuale sau in acompaniament orchestral. In acest caz, distingem o particularitate folcloristica: in Maramures, virtuozitatea interpretarilor instrumentale a atins uneori performante fara precedent, prin contopirea notelor muzicale cu tonalitatea cuvintelor, intr-o simbioza perfecta.

Astfel, o legenda consemnata la inceputul secolului al XX-lea, referitoare la tema stana pradata, vorbeste despre performanta fetei unui proprietar de oi de a transmite oamenilor din sat avertismentul ca stana a fost pradata de hoti folosindu-se doar de sunetele unei trambite (instrument muzical pastoral, arhaic, de forma unui tulnic lung de circa trei metri): Din sunetele trambitei se desprindeau limpede urmatoarele cuvinte: Ina, tata, ina! / Oile furate, / In tara manatu, / Pe mine legatu! / Esi, tata, afara / Oile-s pe tara! (T. Papahagi, 1925; legenda consemnata in loc. Sat Sugatag in 1923).

*
Din gama instrumentelor muzicale se remarca, alaturi de cele eminamente pastorale (trambita, cavalul si fluierul), vioara sau cetera cu patru coarde, acordate in cvintale uzuale. Aceasta este insotita, de cele mai multe ori, de zongora, o chitara obisnuita, cu doua, trei sau patru coarde (acordate in re-la sau la-do-la-mi). De curand, acestora li s-a adaugat doba, o toba de constructie artizanala, de marime mijlocie, cu doua membrane. Taraful maramuresean este marit cu o vioara secunda (contra) si cu o gorduna (contrabas mic) (v. Tiberiu Alexandru, 1989).

De remarcat faptul ca, in lipsa instrumentelor, ritmul e dat de tropotitul dansului sau bataia din palme, ceea ce apropie mai mult acest act cultural contemporan de actele rituale vechi si chiar manifestarile transcedentale. Mesajul e transmis catre auditoriu pe un canal al subconstientului cu ajutorul melosului.
In preistorie, cuvantul insotit de muzica si dans a fost un protector miraculos al omului in fata necunoscutului, in fata fortelor infricosatoare ale naturii (George Nitu, 1988), care trebuiau imbunate.

*
In fruntea horelor maramuresene se cere asezata, fara nici un dubiu, horea lunga - horea frunzei (M. Pop, 1980). Ea a fost semnalata de etnomuzicologul de talie mondiala, Bela Bartok (1923), in Maramuresul istoric, dar ea persista in prezent doar in Tara Lapusului. Melodia nu are o forma fixa conturata, iar durata este limitata doar de context, de starea sufleteasca a interpretului.

Melodiile cantecului propriu-zis sunt construite in strofe regulate si au o forma arhitectonica inchegata; cu toate acestea, permit anumite improvizatii melodice, ritmice sau ornamentale, in functie de virtuozitatea interpretului vocal. (T. Alexandru, 1989).
*
Referitor la simbioza dintre melodie si cuvinte, mai trebuie sa precizam faptul ca, de regula, aceasta relatie este laxa, adica acelasi text poetic este cantat in locuri diferite si chiar in momente diferite pe melodii diferite (Mihai Pop, 1980). Cu alte cuvinte, melodiile nu sunt fixate neaparat de anumite texte, avand astfel un caracter itinerant. Exceptie de la aceasta regula o constituie colindele (cf. C. Brailoiu, 1956), unde versurile par a fi legate de aceeasi melodie intr-o anumita comunitate sau regiune.

Un rol importat, sub aspect melodic, dar si lexical, il au refrenele cantecelor. Repetate cu ostentatie, la un interval regulat de timp, refrenul are darul sa imprime o anumita stare de spirit, generata de melos si mesajul cuvintelor care il alcatuiesc. Se realizeaza astfel o anumita psihoza a cuvintelor transformate in incantatii (mai degraba magice decat religioase), prin care se face saltul de la universul profan, laic, la cel sacru (mistic).

Astfel, identificam in refrenele unor cantece (propriu-zise, de leagan, dar in special in colinde), o relatie cu sacralitatea. Se presupune ca incantatiile si melosul indeplineau si o functie curativa, profilactica in tratarea unor maladii (de regula, psihice), stiut fiind faptul ca, in vechime, procesul medical de recuperare viza spiritul si trupul deopotriva (v. Dorin Stef, Miorita s-a nascut in Maramures, 2005).
...

Atentie : Textul de mai sus este doar un preview al referatului, pentru a vedea daca continutul acestui referat te poate ajuta. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de 'download' !!!
Download Referat - Muzica traditionala din Maramures
X

Raporteaza-ne problema !

Te rugam sa ne spui ce problema ai intampinat cu acest referat. Prin contributia ta acest site va deveni cea mai tare resursa de referate online din Romania. Iti multumim pentru sprijinul acordat!





Clopotel.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe website-ul nostru. Prin click pe butonul "Accepta" accepti utilizarea modulelor cookie. Daca ai nevoie de mai multe detalii despre cum functioneaza acestea, citeste Politica de confidentialitate