Trimite referat

Stiati ca ...

O pereche de picioare are 500 000 glande sudoripare, care produc peste 500 mL transpiratie zilnic.

› vrei mai mult
Referatele si lucrarile oferite de Clopotel.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.



Logica modala la Aristotel

Materie: Filozofie
Accesari: 4.886
Download-uri: 1.255
Nota: 5.44 (1116 note)
Am probleme cu acest referat!

1 2 3
4 5 6
7 8 9



Download Referat - Logica modala la Aristotel
Publicitate:

Trimis de aurel
din 27 Martie 2006

Aristotel este cel care dezvolta intr-un mod elaborat conceptul de logica modala, in special in lucrarea Despre Interpretare-singurul tratat din cele sase ale Organon-ului, in care problematica logica apare in ansamblul ei si pentru ea insasi.

El se ocupa in general de principiile logice (tertului exclus si al bivalentei), clasificarea, opozitia, conversiunea propozitiilor modale si silogistica modala. Propozitiile modale le trateaza fara insa de a dispune de o 'logica deductiva generala care sa-i permita sa elaboreze si o logica modala generala'.

Inlocuieste premisele din modurile silogisticii asertotice cu premise modale, pe care le va considera dupa propozitiile de predicatie si modalitatea va aparea ca predicat si propozitiile asertotice vor deveni subiect.Stagyritul legitimeaza propozitiile modale pornind de la principiul tertului exclus.

Exemplu de propozitii care se sustrag tertului exclus sunt cele posibile, de genul "Maine va fi o batalie navala", in care si afirmatia si negatia propozitiei sunt cel mult posibile "daca orice afirmatie sau negatie sunt sau adevarate sau false si daca este necesar ca orice lucru sa existe sau sa nu existe, atunci, daca cineva ar spune ca un lucru va fi, altul insa nu ar spune la fel, neaparat unul dintre ei ar spune adevarul, de vreme ce orice afirmatie si negatie sunt sau adevarate sau false" pe cand batalia navala ar putea "sa aiba loc" maine, cat si "sa nu aiba loc".

In capitolul 12 al aceleiasi lucrari, se cerceteaza cum se comporta intre ele negatiile si afirmatiile lui "sa aiba loc" si "sa nu aiba loc". Arostotel demonstreaza necesitatea "imbinarilor" in felul urmator: "a fi om" negatia propriuzisa este "a nu fi om"- o afirmatie, pentru propozitiile fara "a fi" se petrece alelasi lucru, negatia nu va fi pentru "omul umbla", "nonomul umbla" ci "omul nu umbla".

"Caci nu este nici o deosebire sa spui: 'omul umbla' si 'omul este umbland' " - compunerea predicatului se poate reduce la copula "este" si nume predicativ, dar chiar si in acest caz Aristotel tine sa arate cand anume este posibila compunerea, in speta atunci cand "a fi" nu are sens de a exista, predicate compuse care vor fi rostiri modale.

Toate modalele vor avea deci drept predicat pe a fi intr-un anumit fel: a fi posibil, contingent, imposibil, necesar - ceea ce am numi conceptele modale. 'Este posibil sa aiba loc o batalie navala', aici vom observa ca subiectul, dictum este: "sa aiba loc o batalie navala". Despre acesta se spune ceva, astfel incat modalitatea de a fi reprezinta predicatul, iar copula "este", din orice modalitate exprima un sens de existenta, depaseste conditia de copula si aproximeaza sau, cu necesarul, asigura existenta.

Se deosebeste o analiza aici a lui Aristotel, referitoare la termenii copula, substitut de existenta si existenta, el arata ca trebuie ca negatia sa fie asupra lui a fi din predicat si nu din subiect.

Modurile, vin acum, sa imbine timpul logic cu cel real. Ceva este posibil: nu a fost, nu este, dar nimic nu-l opreste sa fie in viitor. Este contingent: poate fi in prezent, dar nimic nu-l sileste sa fie. Este imposibil: nu va fi niciodata. Este necesar: daca nu a fost si nu este, nu se poate sa nu fie in viitor. Astfel, modurile reprezinta ceea ce se poate predica din perspectiva timpului logic in substanta celui real.

Aristotel opereaza si definitii ale conceptelor modale, dupa cum urmeaza: "ceea ce nu poate fi altfel decat este, il numim necesar", "posibilul, contrariul imposibilului, se iveste atunci cand contrariul sau nu este in chip necesar fals", "imposibilul este lucrul al carui contradictoriu este in mod necesar adevarat", "expresia a fi contingent (posibil) se spune in doua moduri.

Intr-un prim sens este ceea ce se intampla cel mai des si este lipsit de necesitate. In alt sens posibilul (contingentul) este nedeterminatul, ceea ce poate fi in acelasi timp astfel si altfel, de exemplu: a merge pentru un animal, sau inca, ca un cutremur sa se produca in timpul mersului sau, sau, intr-un chip mai general, ceea ce se intampla prin hazard"- Aristotel identificand posibilul cu contingentul (ca opus necesarului si ca opus atat necesarului cat si imposibilului).

In capitolul 13 apare echivalenta propozitiilor modale, unde se stabilesc urmatoarele tipuri de echivalente:

poate sa fie nu poate sa fie
se intampla sa fie nu se intampla sa fie
nu e imposibil sa fie e imposibil sa fie
nu e necesar sa fie e necesar sa fie
poate sa nu fie nu se poate sa nu fie
se intampla sa nu fie nu se intampla sa nu fie
nu e imposibil sa nu fie e imposibil sa nu fie
nu e necesar sa nu fie e necesar ...

Atentie : Textul de mai sus este doar un preview al referatului, pentru a vedea daca continutul acestui referat te poate ajuta. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de 'download' !!!
Download Referat - Logica modala la Aristotel
X

Raporteaza-ne problema !

Te rugam sa ne spui ce problema ai intampinat cu acest referat. Prin contributia ta acest site va deveni cea mai tare resursa de referate online din Romania. Iti multumim pentru sprijinul acordat!





Clopotel.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe website-ul nostru. Prin click pe butonul "Accepta" accepti utilizarea modulelor cookie. Daca ai nevoie de mai multe detalii despre cum functioneaza acestea, citeste Politica de confidentialitate