Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Citeste mai mult... X
Referatele si lucrarile oferite de Clopotel.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Ion Creanga

Materie: Romana
Accesari: 9.210
Download-uri: 1.432
Nota: 7.35 (1045 note)
Am probleme cu acest referat!

1 2 3
4 5 6
7 8 9


Download Referat - Ion Creanga
Publicitate:

Trimis de Saddam
din 12 Iunie 2003

ION CREANGA (1837-1889)



Atat dupa mama Smaranda , cat si dupa tata , Stefan a lui Petru Ciubotaru , familia lui Ion Creanga descinde din Ardeal . Ion s- a nascut ca cel mai mare dintre cei 7 frati si surori , in Humulesti , jud. Neamt . A inceput sa invete carte in satul sau natal cu „badita „ Vasile a Vasilcai , „sfios ca o fata mare „, apoi cu dascalul Iordache , „fornaitul de la strana mare „ . Dupa ce s -a inchis scoala din sat , unchiul sau David Creanga din Pipirig , l -a trimis , impreuna cu fiul lui la scoala lui Alecu Balos din Brosteni , jud Neamt. Aici n- a stat decat o iarna . A mai urmat la scoala din Targu Neamt , unde l -a avut coleg de clasa pe filosoful de mai tarziu V. Conta , iar „profesor „pe parintele Isaia Duhu , cu numele adevarat I. Teodorescu .
Ambitioasa sa -si vada baiatul „popa“ , Smaranda se face luntre si punte si -l trimite pe „Ionica“ la „fabrica de cateheti „ de la Falticeni (1854). Nici aici nu face prea multa isprava . Pentru a ajunge preot , mai trebuie sa frecventeze Seminarul de la Socola, langa Iasi (1855-1858). Murindu-i tatal , Creanga renunta sa termine seminarul si este numit diacon (1859). A slujit succesiv la mai multe biserici din Iasi pana in 1868 . Intre timp a mai urmat scoala normala V. Lupu din Iasi (1864-1865) , avand ca profesor de pedagogie pe T. Maiorescu .
A fost numit si institutor in Iasi (de la 1864 inainte ).
Creanga n- a avut numai atata cultura . El era autodidact , cautand sa si insuseasca cunostiintele de limba franceza si germana si in genere elemente de cultura generala . Principalul sau element de cultura insa a fost bunul simt taranesc , care nu l- a parasit niciodata .
Ca diacon Creanga isi permitea atitudini si gesturi (frecventa teatrul , impusca ciori de pe turnul bisericii, umbla in haine de oras, isi tundea parul ) care au fost socotite de ierarhia bisericeasca nepotrivite cu starea preoteasca asa ca si a pierdut postul de preot si ca raspopit si pe cel de institutor (1872). Ramas fara mijloace de trai Creanga a trebuit sa -si castige painea de toate zilele , sa deschida un debit de tutun pana ce T. Maiorescu , devenind ministrul instructiunii publice , l- a reintegrat in postul de institutor (1874) in care calitate a functionat pana la moarte . In ultimii 20 de ani a locuit in bojdeuca „ sa din Ticaul Iasilor . Ultima decada a vietii Iui fost chinuita de epilepsie , boala mostenita de la mama sa , care o avusese in forma blanda . Cu toata boala nu si-a pierdut buna dispozitie pana la moarte care s-a intamplat in ultima zi a anului 1889 .
Creanga a fost un excelent institutor , stind sa faca interesante lectiile prin inepuizabilul sau umor . A alcatuit si a tiparit , impreuna cu alti invatatori , cateva manuale didactice foarte apreciate si extraordinar de raspandite pe acele vremuri .
Creanga l-a cunoscut pe Eminescu pe cand era revizor scolar . Intre amandoi s –a legat o prietenie trainica . Eminescu l-a introdus pe Creanga in Junimea si l-a indemnat sa scrie .
In Junimea Creanga isi facu debutul cu prima lui scriere „Soacra cu trei nurori „ (1875). Bine primit in aceasta societate pentru calitatile sale literare , precum si pentru „taraniile „sale , Creanga ramane un aderent credincios al ei , iar in Convorbiri literare isi publica mai toate scrierile literare , pe care le a compus intre 1875-1883.
Creanga a trait la tara , a patruns adanc firea taranului , redandu ne o in cele vreo 14 povesti ce a scris . El ne -a dat povesti din viata animalelor , subiecte atat de rare in literatura noastra (Capra cu trei iezi , Punguta cu doi bani ), altele in care miraculosul aproape dispare (Povestea unui om lenes , Danila Prepeleac, Stan Patitul ), si iarasi altele in care fantezia isi are rolul
Principal (Ivan Turbinca , Fata babei si a mosneagului , Soacra cu trei nurori
Povestea porcului ). Cea mai frumoasa este povestea Harap Alb .
Creanga nu este un simplu folclorist . Lucrand cu elemente populare a dat povestilor sale o forma originala .El a pastrat conceptia populara rasfrangand o prin prisma talentului sau literar si a mentinut toate toate particularitatile de forma populara ca expresii si fraze stereotipe graiului popular , formulele initiale si finale caracteristice povestilor populare . Eroii lui vorbesc mereu in pilde , au la indemana cate o zicatoare pentru orice imprejurare sau cate un proverb pe limba .
Marele merit al lui Creanga consta si in alta latura ;de a fi dat suflu de viata personajelor din basme . Oamenii povestilor sale , si atunci cand sunt monstri ca Gerila , Setila , Ochila sunt tarani in carne si oase . Ei traiesc , vorbesc , se agita ca tarani veritabili ai acestui pamant punandu si in evidenta firea obiceiurile si apucaturile . De aceea povestile sale , un permanent joc intre fantasctic si realitate , intre miraculos si rural , sunt bucati rupte din viata poporului roman in genere si a celui moldovenesc in special .
Amintir...

Atentie : Textul de mai sus este doar un preview al referatului, pentru a vedea daca continutul acestui referat te poate ajuta. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de 'download' !!!
Download Referat - Ion Creanga