Trimite referat
Referatele si lucrarile oferite de Clopotel.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Ion Creanga

Materie: Romana
Accesari: 11.263
Download-uri: 1.482
Nota: 7.07 (1206 note)
Am probleme cu acest referat!

1 2 3
4 5 6
7 8 9


Download Referat - Ion Creanga
Publicitate:

Trimis de Saddam
din 12 Iunie 2003

ION CREANGA (1837-1889)



Atat dupa mama Smaranda , cat si dupa tata , Stefan a lui Petru Ciubotaru , familia lui Ion Creanga descinde din Ardeal . Ion s- a nascut ca cel mai mare dintre cei 7 frati si surori , in Humulesti , jud. Neamt . A inceput sa invete carte in satul sau natal cu „badita „ Vasile a Vasilcai , „sfios ca o fata mare „, apoi cu dascalul Iordache , „fornaitul de la strana mare „ . Dupa ce s -a inchis scoala din sat , unchiul sau David Creanga din Pipirig , l -a trimis , impreuna cu fiul lui la scoala lui Alecu Balos din Brosteni , jud Neamt. Aici n- a stat decat o iarna . A mai urmat la scoala din Targu Neamt , unde l -a avut coleg de clasa pe filosoful de mai tarziu V. Conta , iar „profesor „pe parintele Isaia Duhu , cu numele adevarat I. Teodorescu .
Ambitioasa sa -si vada baiatul „popa“ , Smaranda se face luntre si punte si -l trimite pe „Ionica“ la „fabrica de cateheti „ de la Falticeni (1854). Nici aici nu face prea multa isprava . Pentru a ajunge preot , mai trebuie sa frecventeze Seminarul de la Socola, langa Iasi (1855-1858). Murindu-i tatal , Creanga renunta sa termine seminarul si este numit diacon (1859). A slujit succesiv la mai multe biserici din Iasi pana in 1868 . Intre timp a mai urmat scoala normala V. Lupu din Iasi (1864-1865) , avand ca profesor de pedagogie pe T. Maiorescu .
A fost numit si institutor in Iasi (de la 1864 inainte ).
Creanga n- a avut numai atata cultura . El era autodidact , cautand sa si insuseasca cunostiintele de limba franceza si germana si in genere elemente de cultura generala . Principalul sau element de cultura insa a fost bunul simt taranesc , care nu l- a parasit niciodata .
Ca diacon Creanga isi permitea atitudini si gesturi (frecventa teatrul , impusca ciori de pe turnul bisericii, umbla in haine de oras, isi tundea parul ) care au fost socotite de ierarhia bisericeasca nepotrivite cu starea preoteasca asa ca si a pierdut postul de preot si ca raspopit si pe cel de institutor (1872). Ramas fara mijloace de trai Creanga a trebuit sa -si castige painea de toate zilele , sa deschida un debit de tutun pana ce T. Maiorescu , devenind ministrul instructiunii publice , l- a reintegrat in postul de institutor (1874) in care calitate a functionat pana la moarte . In ultimii 20 de ani a locuit in bojdeuca „ sa din Ticaul Iasilor . Ultima decada a vietii Iui fost chinuita de epilepsie , boala mostenita de la mama sa , care o avusese in forma blanda . Cu toata boala nu si-a pierdut buna dispozitie pana la moarte care s-a intamplat in ultima zi a anului 1889 .
Creanga a fost un excelent institutor , stind sa faca interesante lectiile prin inepuizabilul sau umor . A alcatuit si a tiparit , impreuna cu alti invatatori , cateva manuale didactice foarte apreciate si extraordinar de raspandite pe acele vremuri .
Creanga l-a cunoscut pe Eminescu pe cand era revizor scolar . Intre amandoi s –a legat o prietenie trainica . Eminescu l-a introdus pe Creanga in Junimea si l-a indemnat sa scrie .
In Junimea Creanga isi facu debutul cu prima lui scriere „Soacra cu trei nurori „ (1875). Bine primit in aceasta societate pentru calitatile sale literare , precum si pentru „taraniile „sale , Creanga ramane un aderent credincios al ei , iar in Convorbiri literare isi publica mai toate scrierile literare , pe care le a compus intre 1875-1883.
Creanga a trait la tara , a patruns adanc firea taranului , redandu ne o in cele vreo 14 povesti ce a scris . El ne -a dat povesti din viata animalelor , subiecte atat de rare in literatura noastra (Capra cu trei iezi , Punguta cu doi bani ), altele in care miraculosul aproape dispare (Povestea unui om lenes , Danila Prepeleac, Stan Patitul ), si iarasi altele in care fantezia isi are rolul
Principal (Ivan Turbinca , Fata babei si a mosneagului , Soacra cu trei nurori
Povestea porcului ). Cea mai frumoasa este povestea Harap Alb .
Creanga nu este un simplu folclorist . Lucrand cu elemente populare a dat povestilor sale o forma originala .El a pastrat conceptia populara rasfrangand o prin prisma talentului sau literar si a mentinut toate toate particularitatile de forma populara ca expresii si fraze stereotipe graiului popular , formulele initiale si finale caracteristice povestilor populare . Eroii lui vorbesc mereu in pilde , au la indemana cate o zicatoare pentru orice imprejurare sau cate un proverb pe limba .
Marele merit al lui Creanga consta si in alta latura ;de a fi dat suflu de viata personajelor din basme . Oamenii povestilor sale , si atunci cand sunt monstri ca Gerila , Setila , Ochila sunt tarani in carne si oase . Ei traiesc , vorbesc , se agita ca tarani veritabili ai acestui pamant punandu si in evidenta firea obiceiurile si apucaturile . De aceea povestile sale , un permanent joc intre fantasctic si realitate , intre miraculos si rural , sunt bucati rupte din viata poporului roman in genere si a celui moldovenesc in special .
Amintir...

Atentie : Textul de mai sus este doar un preview al referatului, pentru a vedea daca continutul acestui referat te poate ajuta. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de 'download' !!!
Download Referat - Ion Creanga
X

Raporteaza-ne problema !

Te rugam sa ne spui ce problema ai intampinat cu acest referat. Prin contributia ta acest site va deveni cea mai tare resursa de referate online din Romania. Iti multumim pentru sprijinul acordat!





Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii aici OK