Trimite referat
Referatele si lucrarile oferite de Clopotel.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Intuitia

Materie: Filozofie
Accesari: 4.143
Download-uri: 448
Nota: 5.25 (1368 note)
Am probleme cu acest referat!

1 2 3
4 5 6
7 8 9


Download Referat - Intuitia
Publicitate:

Trimis de Aurel
din 15 Iulie 2008

Intuitia ca metoda de cunoastere specifica filosofiei, in conceptia lui Henri Bergson.

1. Intuitia
Cand vorbim de „intuitie” asa cum apare acest termen din scrierile lui Bergson, nu ne referim la sentiment inconstient de prezicere a celor ce urmeaza sa se intample. Pentru filosoful francez, intuitia este o facultate exclusiv umana, ce face posibila cunoasterea absoluta.

Dupa Bergson inteligenta, desi e intalnita in natura in cel mai mare grad la om, nu este adecvata unei cunoasteri profunde a lucrurilor. Actionand invariabil in vederea satisfacerii unor nevoi, inteligenta nu functioneaza niciodata dezinteresat. Data fiind aceasta situatie, ea este intotdeauna relativa, in functie de problemele pe care trebuie sa le rezolve. Metoda ei este cea a analizei, urmata de sinteza. Prin analiza divide lucrurile, privindu-le prin perspectiva ceruta de necesitatea aparuta. Perceptia ei generala asupra lumii si lucrurilor este o sinteza a diviziunilor obtinute. De aceea cu ajutorul sau nu ajungem niciodata la lucruri, ci numai la reprezentari ale acestora.

Cum opereaza, in schimb, intuitia? Ea este o experienta, intotdeauna a duratei, pe care Bergson o numeste si „simpatie”. Prin acest din urma termen intelegem o „punere in locul celuilalt”, o intrare in lucrul insusi. In cazul fiecarui individ, acest proces are loc chiar in el insusi si genereaza un sentiment de tensiune, care pare determinat tocmai de posibilitatea alegerii unui numar infinit de alte durate. Pentru o mai buna intelegere a conceptului de intuitie, filosoful a folosit exemplul spectrului culorilor. Daca am presupune, spune el, ca nu exista o alta culoare decat portocaliu si am intra, „simpatetic”, in interiorul portocaliului, ne-am simti de fapt prinsi oarecum intre rosu si galben. Anume, intelegem ca, in situatia in care avem experienta unui lucru, cu ajutorul unui efort, putem percepe „tente” diferite la marginile sale. Daca facem un efort mai mare, vom observa ca acestea nu sunt altceva decat alte lucruri. Prin extindere, avand experienta unui singur lucru, putem dobandi de fapt experienta tuturor lucrurilor. Ori, daca singura experienta pe care o pot avea in mod nemjlocit, fara ajutorul inteligentei, este experienta propriului sine, mai exact, a duratei propriului sine, din moment ce orice intuitie este o intuitie a duratei, pot ajunge, de aici plecand, potential, sa cunosc toate lucrurile. Intuitia este, astfel, un fel de „simpatie cu sinele”. Ea ofera cunoastere pentru ca este experienta nemijlocita a duratei mele autentice, la randul ei, o parte a duratei insasi; in timp ce inteligenta lucreaza intotdeauna mijlocit si nu are niciodata acces la durata insasi, ci numai la fragmente disparate.

Totusi, care este diferenta dintre inteligenta si intuitie, daca prin intuitie ajung la o parte a duratei autentice si prin inteligenta tot la fragmente de realitate? Esential este ca ceea ce obtine intuitia este de fiecare data indivizibil. Avand experienta duratei mele pot, prin efort, sa o largesc prin inglobarea unor alte durate. Un alt mod de a spune este ca lucrez cu un intreg, dar unul aflat in permanenta expansiune. In schimb, pentru Bergson, inteligenta lucreaza, asemanator tehnicii cinematografice, numai cu „intreguri” ce pot fi sparte intr-o infinitate de cadre, in imaginea carora se pierde datul simplu al intregului.

Pentru ca nu e in nici un fel masurabila, sau demonstrabila empiric, intuitia nu poate fi cercetata de stiinte. Cum nu este de natura sacra, nu ajunge pe teritoriul religiei. O privim totusi ca bine asezata in epistemologie, in filosofie, unde joaca rol de metoda de cunoastere.

Metoda intuitiei e „experienta integrala”1 si ca atare alcatuita dintr-o serie de acte, primul dintre care este un salt. Opus reconstructiei operate de inteligenta, saltul reprezinta instalarea in durata autentica. Urmeaza apoi efortul identificarii eterogenitatilor incluse in aceasta, cunoasterea lumii din interior.

Aceasta cunoastere e considerata absoluta pentru ca desi nu putem captura in intuitie decat o parte a lumii, a duratei, avem totusi acces la toate duratele, inlantuite una de cealalta in experienta integrala.

2. Obiectia

Impotriva acestei teze avem argumentele lui Jean Piaget, care sustine ca durata pura este, de fapt, produsul unei fabricatii intelectuale deosebit de migaloase; ca intuitia e o rezultanta a multiplelor analize efectuate reflexiv; si fiind o rezultanta nu poate fi considerata un mod de a cunoastere sui generis, ci i se va acorda mai degraba numele de intuitie intelectuala, sfidand opozitia totala considerata de Bergson, intre cele doua moduri de perceptie.

3. Saltul

Actul prin care, dupa Bergson, intuitia face trecerea de la fragmentarea operata de inteligenta la intreg este un salt. Conceptul mai e intalnit in filosofie, cel putin la Camus si Kierkegaard, si de fiecare data marcheaza o trecere de la o stare de „apatie intelectuala” la constatarea unui...

Atentie : Textul de mai sus este doar un preview al referatului, pentru a vedea daca continutul acestui referat te poate ajuta. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de 'download' !!!
Download Referat - Intuitia
Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii aici OK