Trimite referat
Referatele si lucrarile oferite de Clopotel.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iapa Lui Voda - fisa de lectura

Materie: Romana
Accesari: 16.045
Download-uri: 2.524
Nota: 7.95 (1754 note)
Am probleme cu acest referat!

1 2 3
4 5 6
7 8 9


Download Referat - Iapa Lui Voda - fisa de lectura
Publicitate:

Trimis de Darius
din 13 Ianuarie 2011

Mihail Sadoveanu (1880-1961)

Un loc aparte in creatia lui Mihail Sadoveanu il ocupa volumul "Hanul Ancutei"(1928) din care face parte si povestirea "Iapa lui Voda" ,intamplarile fiind istorisite de Ionita, comisul din Draganesti, unul dintre cei 9 povesitori care se intalnesc la Hanul Ancutei de pe Valea Moldovei, la intretaierea drumurilor spre Roman si Iasi.

Povestirea contine doua planuri narative care se intersecteaza, unul dintre ele fiind inserat in celalalt. In volumul "Hanul Ancutei", Mihail Sadoveanu recurge la tehnica literara numita "poveste in poveste" sau "naratiune in naratiune", deoarece in cadrul firului epic al volumului intervin istorisiri relatate de fiecare data de alt oaspete, adica un alt narator, venit la Hanul Ancutei.

Personajele, naratori sunt fie participanti direct, fie martori ai intamplarilor istorisite cu placere si cu ambitia ca povestirea fiecaruia va fi mai impresionanta decat celelalte anterioare. In primul plan narativ al povestirii se fixeaza timpul si spatiul prin intermediul naratiunii dar si al descrierii.

Povestirea incepe prin descrierea de catre narator a imprejurarilor prin care si fixeaza timpul, "intr-o toamna aurie", si locul, "la Hanul Ancutei", unde a auzit multe povesti. Naratorul precizeaza ca intramplarile ce urmeaza a fi povestite s-au petrecut "intr-o indepartata vreme, demult", intr-un trecut neprecizat, inceputul fiind de basm, pe cand oamnenii au vazut "un balaur negru in nouri" si niste pasari mari venite "din ostroavele de la marginea lumii", care vesteau razboi si belsug la vita de vie, cand a daruit Dumnezeu rod bogat in podgoriile din Tara-de-Jos, prilej de petreceri si de povesti la Hanul Ancutei. Aici, in mijlocul trecatorilor adunati pe langa focuri sa vorbeasca si sa petreaca, se afla Ancuta cea tanara, hangita la fel de frumoasa si de vioaie ca mama sa. Printre acestea se gaseste si Ionita comisul din Draganesti, care-i uimeste pe ceilalti prin calul sau "vrednic de mirare", caci era "numai pielea si ciolanele". Provocat de unul dintre interlocutori, de mos Leonte, comisul se lauda cu descendenta calului sau din "Iapa lui Voda".

Al doilea plan narativ cuprinde istorisirea comisului Ionita, care este narator-personaj in povestire. El nareaza in timpul prezent o intamplare din trecut, ce avuse loc tot aici, la Hanul Ancutei si la care el participase in mod direct pe cand era tanar. Planul narativ se intrerupe pentru a consemna reactiile celor prezenti si pentru a descrie splendoarea peisajului in acea zi frumoasa de toamna, insa nechezatul calului sau ii ofera comisului prilejul de a isi relua istorisirea din trecut. Din nou, cel de al doilea plan al naratiunii se intrerupe pentru ca de data asta, autorul evidenteaza reactile hangitei celei tinere la istorisirea comisului pe care acesta o reia insa in data.

Urmarind structura naratiunii se constata ca autorul foloseste procedeul insertiei care este anuntata prin constructia "asta-i o poveste pe care as putea s-o spun daca m-a ascultati", iar cand firul epic se intrerupe din cauza alternantei celor doua povestiri, reularea lui se face prin enunturi de tipul: "cum va spuneam, domnilor mei"etc. Pe langa alternanta constructia asigura si inlantuirea logica a secventelor fiecarei naratiuni care se realizeaza prin expresiile: "aha", "iaca", "asa", "dupa aceea".

Datorita structurii sale binare in textul epic apar doi naratori: unul care se identifiica cu autorul si infatiseaza ambianta si oamenii de la Hanul Ancutei si al doilea, comisul Ionita care relateaza o intamplare de demult al carei protagonist a fost. Printru-un adevarat ceremonial se reaizeaza relatia directa dintre narator si ascultatori care isi manifesta curiozitatea prin vocea lui mos Leonte. Relatarea intamplarii cu Iapa lui Voda se face la persoana I ceea ce sporeste subiectivitatea istorisirii. Prin naratiune si evocare se creaza si o lume de legenda fabouloasa. Sadoveanu a creat o limba limpede, armonioasa si pura, in care se impleteste graiul popular al taranilor cu fraza vechilor cronici, o limba capabila sa redea poezia sentimentelor omenesti.

Felul de a povesti al persoajului narator pune in evidenta umorul care este nota dominanta a istorisirii. Astfel comisul Ionita in ciuda ironiei lui mos Leonte la adresa calului sau isi sustine cu inversunare punctul de vedere precizand ca asemenea cal "la mancare se uita cu un ochi si nu se supara cand il las neadapat. Si saua parca-i crescuta dintr-insul". De un comic irezistibil este discutia razesului cu boierul de la han in momentul in care acesta ii dezvaluie intentiile in care Voda nu-i va face dreptate. Comicul de situatie atinge apogeul atunci cand, ajuns la domnie comisul Ionita constata cu uimire si teama ca boierul de la han nu este altul de cat Voda.

Textul are toate notele caracteristice ale unei povestiri iar originalitatea lui absoluta consta in arta povestirii.

SFARSIT.
...

Atentie : Textul de mai sus este doar un preview al referatului, pentru a vedea daca continutul acestui referat te poate ajuta. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de 'download' !!!
Download Referat - Iapa Lui Voda - fisa de lectura
Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii aici OK