Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Citeste mai mult... X
Referatele si lucrarile oferite de Clopotel.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Formarea limbii romane

Materie: Istorie
Accesari: 962
Download-uri: 338
Nota: 5.37 (395 note)
Am probleme cu acest referat!

1 2 3
4 5 6
7 8 9


Download Referat - Formarea limbii romane
Publicitate:

Trimis de
din 23 Martie 2005

Dacii alcatuiesc baza etnica a poporului nostru. Aceasta credinta o intemeiem pe urmatoarea argumentare: grosul populatiei din Dacia Traiana l-au format dacii. Cu toate pierderile suferite in cele doua razboaie, cu tot numarul insemnat al colonistilor de limba latina, ei au pastrat totusi preponderenta.Fiindca dacii erau locuitorii satelor si, oricat de numeroase au fost orasele din noua provincie, totusi satele le intreceau cu mult.Daca romanismul a prins radacini atat de puternice si atat de durabile in stanga Dunarii, e fiindca, purtator al unei civilizatii superioare, a castigat pe acesti daci, pe bastinasi.

Putinele informatii de care dispunem asupra limbii stramosilor nostri, constituie, evident, un handicap ; ele ingaduie, totusi, cateva concluzii semnificative. Pe temeiul cercetarilor intreprinse in ultimele decenii, in special de I.I. Russu cercetari care se intemeiaza si pe comparatia cu limba albaneza, mostenitoare a vechii limbi ilire, care, la randu-i, era inrudita cu limba traca, deci si cu limba dacica s-au putut totusi stabili un numar de 160 de termeni romanesti care sunt de origine geto-daca.

Acesti termeni privesc o arie foarte larga, incepand cu corpul omenesc (beregata, buza, ceafa, grumaz, gusa), cu familia (copil, prunc, zestre), cu locuinta (vatra, catun, coliba), cu indeletnicirile agricole, pastoresti, viticole si piscicole (mazare, tarina ; baci, brinza, minz, strunga, tap, tarc, urda, zara ; butuc, curpen, gordin, strugure ; balta, gard), cu mediul fizic (magura, mal), cu flora (brad, branduse, brusture, bunget, copac, gorun, leurda, mugure), cu fauna (balaur, barza, ghionoaie, melc, mistret, naparca, ranza, soparla, viezure, zimbru), cu diferite actiuni (a rabda, a speria, a zburda) si alti termeni (ciuca, teapa) etc.

Desigur, numarul acestor termeni va spori prin cercetarile ulterioare. Ele ne vor arata de asemenea si alte aspecte ale mostenirii lingvistice ; de pe acum se considera insa ca apartin acestei mosteniri sufixele atat de frecvente si de caracteristic romanesti : -esc, -este (omenesc, craiesc, barbateste, trupeste).Ni s-au pastrat pana azi de la daci in mod sigur cateva nume de ape : in primul rand Dunarea care deriva dintr-un Dunaris dacic ; apoi Argesul din Arges-sos (la Herodot, deformat: Ordessos) ; Birzava, al carei nume se regaseste in orasul dacic Berzobis.

Somesul: o inscriptie latina din tinuturile udate de acest rau vorbeste de "Samus"; este sigur ca romanii au pastrat vechiul nume, autohton. Acelasi lucru cu Oltul , Aluta in izvoarele latine si cu Tisa. In izvoarele mai tarzii, apare sub forma Pathissus si Tisia. Muresul are foarte probabil o legatura cu vechiul Maris, pomenit de Herodot. Ampoiul reda un vechi nume autohton, printr-o forma intermediara latina ; Motrul este sigur dacic. Tot de la daci poate sa vie si Cerna, daca numele ei este identic cu acela al orasului dacic Tsierna, care se rnai gaseste in izvoarele istorice si sub forma Dierna ( Ptolemeu : D grecesc se pronunta in romaneste dz ), Tierna (Tabula Peutingeri-ana), Dierna inscriptie latina), Zerna (Digestele lui Ulpianus).

Adaugam ca orasul se afla chiar la varsarea raului in Dunare. Buzaul credem a fi iarasi dacic : un izvor grec din secolul al IV-lea ne-a pastrat numele lui sub forma Moneox; care poate fi foarte bine o transcriere gresita a lui Moneox (Mp in greceste se pronunta b). De aceeasi origine dacica par a fi si numele raurilor Jiu, Gilort, Lotru, Ibru si Vedea.In ce priveste numele de localitati, siguranta n-avem pina acum decat pentru Abrud. Acesta deriva din Abruttus: compara cu Abrittus din Moesia, pomenit in inscriptiile latine.

Poate ca si Tapae, unde s-au dat cele doua lupte intre Decebal si romani sa se fi pastrat in numele satului banatean de astazi Tapia, dupa cum in topicele dobrogene Hirsova, Baroiu si Oltina s-ar putea sa regasim vechile Carsium, Berrhoe, Altinum (transformarea lui "a" in "o" pentru ultimul exemplu o constatam in celebra inscriptie privind sfarsitul lui Decebal, inscriptie in care numele imparatului Traianus este redat Troianus). Cat despre capitala, Sarmizegetusa, si orasele mari:Apullum, Napoca, Porolissum, Malva, Drobeta sau macar celelalte centre urbane, nu s-a pastrat nici un nume.

Lipsa de continuitate sub acest raport nu trebuie sa mire :asezarile urbane au fost doar acelea asupra carora s-au napustit popoarele navalitoare in primul rand : ele au si disparut in primul rand. Dar, disparand viata municipala in Dacia n-avem in limba romana, cu exceptia termenilor cetate, din civitas si pamant din pavimentum, nici un cuvant care sa aminteasca aceasta viata municipala, institutiile sau functionarii ei era natural sa dispara si numele oraselor respective. Cat despre numele satelor, ramane ca materialul nou documentar in genul, de pilda, al celui descoperit in tabulele cerate, sa ne dea putinta unei comparatii din care sa rezulte concluzii precise.

Este sigur ca printre inaintasii poporului roman un loc im...

Atentie : Textul de mai sus este doar un preview al referatului, pentru a vedea daca continutul acestui referat te poate ajuta. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de 'download' !!!
Download Referat - Formarea limbii romane