Trimite referat

Stiati ca ...

Cauciucurile cu camera au fost folosite mai intai pe biciclete.

› vrei mai mult
Referatele si lucrarile oferite de Clopotel.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.



Evenimente importante din istoria astronomiei

Materie: Astronomie
Accesari: 4.012
Download-uri: 1.534
Nota: 5.04 (1838 note)
Am probleme cu acest referat!

1 2 3
4 5 6
7 8 9



Download Referat - Evenimente importante din istoria astronomiei
Publicitate:

Trimis de The Chosen
din 16 Februarie 2003

Evenimente importante din istoria astronomiei

De obicei se afirma ca astronomia este una din cele mai vechi stiinte. Se mai mentioneaza ca inceputurile astronomiei ar data din epoca culturii asiro-babiloniene, care inflorea in Mesopotamia, cu circa 3 - 4 000 de ani i.e.n. Cercetari relativ recente considera acest inceput al astronomiei in negura preistoriei, in perioada cand omul de Cro Magnon, un veritabil "homo sapiens", venea sa inlocuiasca omul de Neanderthal. Este aproximativ anul 35 000 i.e.n., din care par sa dateze o serie de oase pe care erau gravate fazele Lunii. In realitate credem ca inceputurile astronomiei sunt si mai vechi, ele putandu-se situa in momentul aparitiei pozitiei bipede la om, ceea ce i-a permis sa vada si sa observe CERUL.

Date mai sigure, bazate pe inscrisuri, avem din epoca marilor civilizatii indo-europene, in special al civilizatiei antice grecesti. Daca am cauta sa exemplificam cu nume ilustre unele realizari ale astronomiei elenistice, nu putem sa nu citam pe unii din marii sai filosofi. Astfel, Tales din Milet (sec. VII - VI i.e.n.) era considerat si iscusit astronom. Un alt nume celebru este cel al lui Pitagora (c. 560 - c.500 i.e.n.), care denumeste cerul COSMOS si declara ca Pamantul are forma sferica. Parmenide din Eleea (c.540 - 450) care, dupa Teophrast, ar fi sustinut si el teoria sfericitatii Pamantului, ar mai fi afirmat, dupa cum mentioneaza Plutarh, ca "Luna miscandu-se in jurul Pamantului ilumineaza noptile cu o lumina imprumutata".

Viziuni si conceptii aproape de realitate a sustinut si Democrit din Abdera (460 - 360 i.e.n.), care nu numai ca a preconizat existenta atomilor, dar a si interpretat corect aspectul albicios al Caii Lactee, prin prezenta a nenumarate stele slabe pe care ochiul omenesc nu le poate distinge, fapt ce a putut fi confirmat dupa circa 2 000 de ani prin primele observatii telescopice ale lui Galilei.

Timp de 2 000 de ani cunostintele despre Univers si astrele ce-l populeaza s-au acumulat gratie activitatii neobosite ale unor savanti ca Brahe, Copernic, Galilei, Kepler, Newton, Gauss, Herschel si altii pana in prezent.

Aristah din Samos (310 - 230 i.e.n.). A fost elev al lui Straton din Lampsakos si de la el s-a pastrat o singura lucrare, Despre dimensiunile si distantele Soarelui si Lunii unde incearca sa determine distantele pana la Luna si Soare. In ceea ce priveste conceptia cosmologica a lui Aristah, lui i se atribuie admiterea pentru Pamant a unei miscari combinate.

Hiparh din Niceea (c.190 - c.125 i.e.n.). Este considerat cel mai mare astronom al antichitatii grecesti. El ajunge la o foarte exacta apreciere a lungimii anului, considerandu-l ca avand 365 zile si un sfert fara 1/300 dintr-o zi. El apreciaza foarte exact si durata lunii sinodice, la 29 zile 12 ore 44 minute si 2,5 secunde (valoarea acceptata azi se termina cu 2,8 secunde). O alta contributie a lui Hiparh este alcatuirea unui catalog de stele, continand peste 850 obiecte. In acest catalog el imparte stelele vizibile cu ochiul liber in 6 clase de stralucire, clasificare care, cu unele perfectionari, s-a pastrat pana azi. Hiparh a introdus sistemul hexazecimal, sistem folosit inainte numai de babilonieni, dupa care cercul se imparte in 360s, fiecare grad fiind compus din 60', fiecare minut avand la randul sau 60''.

Claudiu Ptolemeu (c.90 - c.168). In afara dezvoltarii sistemului geocentric care-i poarta numele si a acelui catalog cu 1025 stele aduse la epoca, Ptolemeu a mai avut si alte contributii remarcabile: descopera ecvetia Lunii si calculeaza paralaxa Lunii cu destul de mare precizie.

Nicolaus Copernic (1473 - 1543). Prin 1512-1513, apare in manuscris lucrarea cu titlul Nicolai Copernici de hypothesibus motuum coelestium a se constitutis commentariolus, cunoscuta mai ales sub titlul prescurtat Commentariolus (Micul comentariu), in care Copernic isi expune, intr-o forma simpla, nematematizata, principalele teze ale heliocentrismului. Opera nemuritoare a lui Copernic are titlul De revolutionibus orbium coelestium, libri VI, lucrare care a fost scoasa abia in anul 1835, dupa agitatia facuta de Galilei cu descoperirile sale telescopice, cand aproape toate confirmarile in favoarea teoriei heliocentrice fusesera obtinute.

Tycho Brache (1546 - 1601). A determinat precesia echinoctiilor la 51'' pe an, cu lichidarea definitiva a "trepidatiei". Tot el mai determina cu precizie inclinarea eclipticii la 23s31' si miscarea anuala a perigeului Soarelui la 45'' (in loc de 61''). Catalogul sau cu pozitiile precise a 777 stele nu avea o eroare mai mare de 1'.

Galileo Galilei (1564 - 1642). Dupa 1609, cand Galilei isi construieste singur o serie de lunete, incepe sa observe cerul si face cateva descoperiri de o importanta capitala. In primul rand, observand Luna, descopera muntii lunari si formatiunile caracteristice, asemanatoare craterelor vulcani...

Atentie : Textul de mai sus este doar un preview al referatului, pentru a vedea daca continutul acestui referat te poate ajuta. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de 'download' !!!
Download Referat - Evenimente importante din istoria astronomiei
X

Raporteaza-ne problema !

Te rugam sa ne spui ce problema ai intampinat cu acest referat. Prin contributia ta acest site va deveni cea mai tare resursa de referate online din Romania. Iti multumim pentru sprijinul acordat!





Clopotel.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe website-ul nostru. Prin click pe butonul "Accepta" accepti utilizarea modulelor cookie. Daca ai nevoie de mai multe detalii despre cum functioneaza acestea, citeste Politica de confidentialitate