Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Citeste mai mult... X
Referatele si lucrarile oferite de Clopotel.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Doina

Materie: Romana
Accesari: 6.155
Download-uri: 694
Nota: 5.55 (1110 note)
Am probleme cu acest referat!

1 2 3
4 5 6
7 8 9


Download Referat - Doina
Publicitate:

Trimis de Biris Bianca
din 26 Iunie 2007

Doina este o specie a liricii populare, caracteristica numai folclorului literar romanesc, in care omul, in directa relatie cu natura, exprima sentimentele de dor si jale, stari sufletesti specifice numai romanului si puternic inradacinate in structura lor spirituala. Cuvintele " dor" si "jale" nu au corespondent in alta limba, sunt intraductibile si definesc specificul sufletului romanesc. In functie de cauzele care determina exprimarea starilor sufletesti de dor si jale, doinele pot fi: doine de dragoste, de catanie, de saracie, pastoresti, de haiducie, de instrainare, despre soarta si noroc. Stilistic, doina se individualizeaza, intre celelalte creatii lirice, printr-o deosebita bogatie metaforica, printr-o armonie perfecta a eului liric cu natura inconjuratoare, care amplifica starile sufletesti exprimate.

Opera lirica este domeniul confesiunii, poetul se exprima pe sine. Exprima sentimente, diferite stari sufletesti afective, emotii, impresii: bucurie, durere, regret, nostalgie, melancolie, tristete.

In opera lirica prezentarea sentimentelor personale ale poetului este mai mult un pretext pentru a infatisa stari general umane. Uneori, poetul nu vorbeste numai in numele sau ci si in numele unei colectivitati. Comunicarea sentimentelor se face direct, nemijlocit, semnele prezentei eului liric fiind pronumele personale si verbele la persoana I, singular.

Spre deosebire de poezia epica, poezia lirica nu are obligatoriu inceput, cuprins si incheiere, ea putand sa inceapa brusc, intamplator, sub impulsul coplesitor al unei stari.

Analizand o opera lirica, vom incerca sa deslusim ce sugereaza poetul prin imaginile create si sa desprindem sentimentele. Doina "Mai badita, floare dulce" este realizata sub forma unui monolog, rostit de o tanara indragostita. Eul liric subiectiv i se adreseaza "baditei", adica iubitului, care nu este prezent, Astfel, desi e o doina de dragoste, alte doua sentimente puternice razbat in finalul ei: dorul de flacaul iubit, precum si jalea ca el este departe. Ca in orice doina, desi trairile sunt de maxima intensitate, sentimentele nu sunt numite: poetul popular isi simte, dar nu-si poate numi trairile.

De dimensiuni mici, creatia lirica "Mai badita, floare dulce" este construita pe un mic scenariu, avand la baza o comparatie simpla: badita fiind o "floare dulce". In restul poeziei, ideea de "floare" ramane permanenta, ea primind insa diferite sensuri: smulsa de pe camp, ea poate fi rasadita in gradina, secerata, macinata, framantata, lucruri care ne duc cu gandul la grau. In final, aceasta "floare" devine hrana pentru inima si sufletul tinerei indragostite, caci badita este departe si ea simte nevoia sa-si astampere jalea.

In aceasta opera motivul doinei este unul floral. Floarea simbolizeaza gingasia, frumusetea si puritatea tanarului simplu si iubit. Tanara face referire la muncile care se fac in cadrul cultivarii cerealelor in zona de campie, folosind verbele la conditional-optativ. Ea isi exprima dorintele, conditionate insa de faptul de faptul ca iubitul nu este prezent: "te-as duce", "te-as rasadi", "te-as secera", "te-as face stog", "te-as imblati", "te-as macina". Din cele 12 verbe, 11 sunt la conditional-optativ si doar ultimul la conjunctiv, exprimand scopul celorlalte: ca inima "sa se stampere de jele".

Majoritatea verbelor ocupa aceeasi pozitie in cadrul versurilor, fiind coordonate prin conjunctia "si", versurile devenind astfel simetrice, construite pe acelasi tipar, dar si deosebit de muzicale. In popor doinele nu se recita, ci se canta, realizarea lor artistica implicand deci atat o forma literara, cat si una muzicala.

Ideea doinei este ca dragostea constituie o adevarata hrana pentru sufletul omului. In lipsa fiintei iubite, se naste sentimentul dorului, despartirea ducand in cele din urma, la jale. Scenariul este asemanator cu multe din poeziile de dragoste ale lui Eminescu: in absenta iubitei, poetul se simte singur si viata i se pare zadarnica.

Autorul anonim foloseste o serie de mijloace de realizare artistica specifica acestei specii. Epitetele sunt putine, dar sugestive: "floare dulce", "morisca de argint". Imaginea baditei ca "mandra floare" este o comparatie devenita metafora. Floarea devine simbolul omului iubit, al dragostei, ca hrana pentru suflet. Modul de expunere folosit este monologul liric. Ca in majoritatea poeziilor populare, rima este imperecheata si nu intotdeauna perfecta: "smulge/duce", "gradina/mila", "marunt/argint". Masura este de 8 silabe, iar ritmul trohaic.

Deoarece in aceasta poezie autorul anonim isi exprima direct sentimentele de dor si jale, prin intermediul figurilor de stil si intr-un limbaj popular, poezia "Mai badita, floare dulce" este o doina populara.
...

Atentie : Textul de mai sus este doar un preview al referatului, pentru a vedea daca continutul acestui referat te poate ajuta. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de 'download' !!!
Download Referat - Doina