Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Citeste mai mult... X
Referatele si lucrarile oferite de Clopotel.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Dacia Literara

Materie: Romana
Accesari: 36.252
Download-uri: 9.049
Nota: 9.10 (2434 note)
Am probleme cu acest referat!

1 2 3
4 5 6
7 8 9


Download Referat - Dacia Literara
Publicitate:

Trimis de adriana
din 06 Noiembrie 2009

Prima jumatate a secolului al XIX-lea este, poate, cea mai agitata si bogata perioada de transformari social-culturale, culminand cu revolutia de la 1848, prin care lupta pentru emancipare sociala si nationala a antrenat toate cele trei provincii romanesti. Etapa cuprinsa intre anii 1830 si 1860, in care a avut loc o riguroasa activitate culturala si o intensificare a ideii de unire a tarilor romane, este cunoscuta in literatura sub denumirea de perioada pasoptista.
In aceasta epoca de avant al culturii, literatura romana a cunoscut o dezvoltare deosebita prin contributia unor scriitori patrunsi de idealul eliberarii si unitatii nationale, care au pretuit frumusetile patriei si folclorul,satirizand totodata viciile oranduirii feudale si participand activ la lupta sociala, la evenimentele politice ale vremii. In operele lor au impletit romantismul cu clasicismul, in spiritul marilor valori ale literaturii universale.

Perioada pasoptista a fost reprezentata in literatura prin scriitori apartinand celor trei provincii romanesti: Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Alecu Russo in Moldova; Ion Heliade Radulescu, Vasile Carlova, Grigore Alexandrescu, Nicoale Balcescu, Ion Ghica, Cezar Bolliac, Dimitrie Bolintineanu in Tara Romaneasca; Timotei Cipariu, George Baritiu, Andrei Muresanu in Transilvania.

Presa, aflata la inceputuri, s-a manifestat printr-o ampla activitate publicistica. Primele ziare au fost: la Bucuresti – „Curierul romanesc" (1829), sub conducerea lui Ion Heliade Radulescu; la Iasi – „Albina romaneasca" (1829), din initiativa lui Gheorghe Asachi; la Brasov – „Gazeta de Transilvania" (1838), avand in frunte pe marele carturar ardelean George Baritiu.
La 30 ianuarie 1840 ia fiinta la Iasi revista „Dacia literara", din initiativa si sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu (1817-1891), fiind „intaia revista de literatura organizata" (G. Calinescu). „Dacia literara" este asadar prima revista literara, in jurul careia s-a manifestat un curent national-popular si prin care s-au afirmat primii nostri scriitori moderni.
In primul numar al revistei, Mihail Kogalniceanu, in varsta de numai 23 de ani, publica articolul-program sub titlul „Introductie", in care evidentiaza principalele idei care vor sta la baza crearii si orientarii literaturii romanesti si care este considerat primul manifest al romantismului romanesc. (Pe plan european, programul romantismului a fost trasat in Franta, de Victor Hugo, in „Prefata" de la drama „Cromwell" - 1827).
Structura revistei.
- prima parte va cuprinde „compuneri originale" ale scriitorilor colaboratori;
- a doua parte va reproduce articole din alte publicatii;
- a treia parte se va ocupa de critica operelor nou aparute;
- partea a patra, avand un titlu special – „Telegraful Daciei" – va contine informatii despre cartile in curs de aparitie, despre evenimente culturale sau despre scriitori, adica „tot ce poate fi vrednic de insemnat pentru publicul roman".
Articolul-program intitulat „Introductie" incepe cu succinte referiri la publicatiile vremii, care, in afara de politica, de stiri administrative si de cateva informatii locale, acestea nu contin nimic despre literatura. De aceea, Kogalniceanu s-a gandit ca este momentul sa initieze „o foaie" care sa se indeletniceasca „numai cu literatura nationala" si in care sa poata fi publicate „cele mai bune scrieri originale". Pune la dispozitie paginile revistei „Dacia literara" tuturor scriitorilor din cele trei provincii romanesti, „fiestecarele cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul sau", ambitia sa fiind sa apara „productiile romanesti, fie din orice parte a Daciei, numai sa fie bune".
Mihail Kogalniceanu traseaza principalele directii pe care sa le urmeze scriitorii pentru a putea crea o literatura nationala, telul marturisit al marelui om de cultura fiind acela ca „romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti", asigurand scriitorii ca operele originale vor beneficia de o critica obiectiva, „vom critica cartea, iar nu persoana".
Kogalniceanu condamna deprinderea de a imita literaturi straine, fara nici o legatura spirituala cu specificul romanesc, de aceea el considera ca „dorul imitatiei s-a facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul national", iar traducerile unei opere de valoare din literatura universala „nu fac o literatura". El militeaza cu avant pentru crearea de opere autohtone, deoarece operele literare trebuie sa pastreze spiritul original si simtirea romaneasca, ca fiind „insusirea cea mai pretioasa a unei literaturi". Argumentele lui Kogalniceanu se refera la subiecte inspirate din istoria zbuciumata a neamului romanesc, din folclorul nepretuit si din frumusetile patriei, care pot constitui oricand cele mai originale izvoare de inspiratie pentru scriitori....

Atentie : Textul de mai sus este doar un preview al referatului, pentru a vedea daca continutul acestui referat te poate ajuta. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de 'download' !!!
Download Referat - Dacia Literara