Trimite referat
Referatele si lucrarile oferite de Clopotel.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Critica Modelului Empirist Logic

Materie: Filozofie
Accesari: 4.162
Download-uri: 494
Nota: 5.03 (1620 note)
Am probleme cu acest referat!

1 2 3
4 5 6
7 8 9


Download Referat - Critica Modelului Empirist Logic
Publicitate:

Trimis de Adriana
din 18 Decembrie 2007

Stiinta economica are doua componente fundamentale: stiinta economica pozitiva si stiinta economica normativa , care sunt incluse in modelul - empirist logic al stiintei.Conform acestei orientari toate afirmatiile stiintei trebuie sa aiba coerenta logica si sa poata fi verificate printr-o procedura experimentala .

In aparitia empirismului logic un rol deosebit a avut empirismul clasic care a fost combinat cu tehnicile moderne si tehnicile analizei limbajului stiintific dezvoltate de personalitatile stiintifice reunite in Cercul de la Viena .Critica fundamentala a empirismului logic este cea referitoare la statutul acestei interpretari, adica ce ne ofera ea si ce semnificatie i se poate atribui in raport cu stiinta existenta in mod efectiv ?

La aceasta intebare se poate raspunde in trei feluri : empirismul logic ofera o tratare descriptiva a formularii teroriilor, apoi constituie o abordare normativa a structurii si dinamici stiintei si in acelasi timp reprezinta o explicitare a conceptului general de "teorie empirica".

Dintre cele trei raspunsuri ramane in discutie idea ca modelul empirist logic al stiintei ne ofera o explicatie metateoretica a ideii de teorie empirica , care este de fapt o reconstructie rationala ce combina aspecte descriptive si normative si care are la baza empirismul clasic.

Conform interpretarii empiriste standard exista mai multe teze epistemologice si metodologice:
a)teza "formalizarii standard" conform careia o teorie stiintifica trebuie anxiomatizata
b)doctrina semnificatiei cognitive , care nu accepta decat discursul care contine doar termeni de observatie sau termeni ce se refera la contructii logice realizate de observatie
c)principiul "verificationist"al semnificatiei care presupune ca semnificatia unui termen consta in metoda de verificare a lui
d)necesitatea recurgeri la un limbaj logic ca modalitate ce garanteaza semnificatia cognitiva a lucrurilor exprimate de el.

Prin teza "semnificatiei" se face o distinctie neta intre propozitiile cu sens al caror adevar sau falsitate pot fi testate empiric si propozitii lipsite de sens, ce tin de constructii speculative situate dincolo de sfera testarii si experintei .Logicianul empirist considera ca propozitiile autentice sunt : sau analitice sau verificabile prin experienta, iar propozitiile care nu sunt nici analitice nici explicabile sunt lipsite de sens, dar pot avea semnificatie poetica sau emotionala pentru care nu se mai pune problema adevarului sau falsitatii.

Distinctia mentionata a stat la baza separarii intre stiintele formale de tip logico-matematic constituie numai din enunturi analitice, respectiv, stiintele factuale formate din enunturi sintetice in timp ce, adevarul sau falsitatea enunturilor analitice deriva exclusiv din definitiile termenilor pe care-i contine, independent de dovezile experientei, adevarul sau falsitatea enunturilor sintetice provine din corespondenta cu anumite fapte. Astfel, adevarul ce provine din enunturile analitice are un caracter necesar, pe cand adevarul ce rezulta din corespondenta cu anumite fapte este contingent. Ideile referitoare la semnificatia cognitiva a propozitiilor stiintei au condus la conceptia verificarii sau testarii acestora si la formularea celebrului principiu al empirismului logic, verificationismul.

Esenta principiului " verificationist "consta in faptul ca o propozitie are inteles cognitiv numai daca poate fi verificata prin experienta . Deci o propozitie are inteles cognitiv doar daca e in principiu verificabila empiric tot ceea ce nu satisface acest criteriu echivaland cu lipsa de sens. De aici rezulta ca propozitiile morale estetice sau evaluative n-ar fi nici confirmabile, nici infirmabile pe baze empirice, fiind astfel lipsite de intels cognitiv, si invers tot ceea ce are inteles cognitiv e ceva factual, fara sa fie legat in vreun fel de valori, de aici reiese ca se poate vorbi de o varianta " tare " a verificabilitatii si de o varianta " moderata" asociata cu ideea verificarii potentiale.

Principiul verificarii e strans legat de teoria propozitiilor de observatie prin care se inteleg acele enunturi care exprima informatia despre realitate pe care o dobandim prin procesele perceptive .Propozitia care inregistreaza rezultatul unei singure observatii este o propozitie de observatie sau o propozitie "protocol". Aceasta poate fi verificata pe baza unui singur caz de la analiza enunturilor stiintei trebuie sa arati cum poate fi redus continutul fiecariu enunt stiintific la o combinatie de propozitie "protocol"verificabile in mod direct. Cum insa, observatiile inregistrate in propozitii "protocol" particulare confirma acele ipoteze ale caror instante sunt, sarcina teoriei confirmarii e de a defini notiunea de instanta de confirmare a unei ipoteze si de a arata cum se face ca aparitia mai multor instante sporeste credibilitatea ipotezelor in discutie.

Acestei probleme i s-au dat interpr...

Atentie : Textul de mai sus este doar un preview al referatului, pentru a vedea daca continutul acestui referat te poate ajuta. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de 'download' !!!
Download Referat - Critica Modelului Empirist Logic
Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii aici OK