Comparatoare de tensiune
Accesari: 3.628
Download-uri: 66.166
Nota: 5.16 (1924 note)
Am probleme cu acest referat!
din 16 Ianuarie 2006
COMPARATOARE DE TENSIUNE
1. Scopul lucr'rii const' [n studierea propriet'ilor circuitelor comparatoare de tensiune realizate cu tranzistoare sau cu circuite integrate ]i utilizate ca discriminatoare de nivel sau ca circuite de formare.
2. Circuitul basculant Schmitt (trigger Schmitt) este un circuit basculant de tipul bistabil asimetric cu cuplaj prin emitoare la care st'rile stabile sunt dependente de valoarea tensiunii de intrare. Schema de principiu este desenat' [n fig. 21.1, iar [n fig. 21.2 sunt reprezentate formele de und' la intrare ]i la ie]ire, tensiunea de intrare av@nd o evoluie oarecare [n timp.
Fig. 21.1 Fig. 21.2 Fig. 21.3
Caracteristica de transfer a circuitului este reprezentat' [n
fig. 21.3. Se observ' c', pentru o tensiune de intrare de valoare mic', tranzistorul T2 este [n conducie (eventual la saturaie) ceea ce provoac' blocarea tranzistorului T1 (tensiunea de pe emitorul s'u este mai mare dec@t tensiunea de pe baza sa). La cre]terea
tensiunii de intrare, dup' atingerea tensiunii de prag, VpH, tranzistorul T1 se deschide ]i, [n urma proceselor [n avalan]', declan]ate de reacia pozitiv' din circuit, activ' c@nd ambele tranzistoare sunt [n regiunea activ' normal', starea circuitului se schimb', tranzistorul T2 fiind blocat ]i tranzistorul T2 [n conducie (eventual la saturaie). La sc'derea tensiunii de intrare, dup' atingerea noii valori a pragului, VpL, stabilit de circuitul corespunz'tor tranzistorului T1, circuitul revine [n starea iniial', cu tranzistorul T2 [n conducie ]i cu tranzistorul T1 blocat.
Se constat' existena unui histerezis [n caracteristica de transfer a circuitului, determinat de prezena reaciei pozitive, care permite funcionarea circuitului ca circuit basculant.
Tensiunile de prag depind de st'rile tranzistoarelor T1, respectiv T2, atunci c@nd conduc. Astfel, pentru tranzistorul T2 saturat, adic' dac' este [ndeplinit' condiia aproximativ':
(21.1)
se obine pragul superior sub forma:
(21.2)
iar pentru tranzistorul T2 funcion@nd [n regiunea activ' normal', se obine, pentru aceea]i m'rime, relaia:
(21.3)
Pragul inferior este dat de relaia:
(21.4)
{n aceste relaii, s-au folosit notaiile:
(21.5)
?1 ]i ?2 sunt factorii de curent [n conexiunea baz' comun', iar ?1 ]i ?2, factorii de curent [n conexiunea emitor comun:
; ; ;
; .
M'rimea histerezisului va fi:
?VH = VpH - VpL (21.5)
{n cazul [n care tranzistoarele funcioneaz' [n regiunea activ' normal', viteza de comutare dintr-o stare [n alta este mai mare (nu apar timpi de stocare) iar [n cazul [n care tranzistoarele funcioneaz' [n saturaie, se obine o stabilitate mai bun' la perturbaii ]i o utilizare mai bun' a tensiunii de alimentare.
Fig. 21.4
3. Pentru caracterizarea complet' a circuitului basculant Schmitt, se folose]te caracteristica de intrare reprezentat' [n
fig. 21.4. {n cazul [n care tranzistoarele funcioneaz' ]i [n saturaie, se obine o caracteristic' de intrare ce poate fi aproximat' prin cinci segmente de dreapt'. Se remarc' existena unei zone de rezisten' negativ' (c@nd ambele tranzistoare sunt [n regiunea activ' normal' ]i se [nchide bucla de reacie pozitiv'), a c'rei valoare se poate calcula cu relaia:
(21.6)
Caracteristica de intrare a circuitului se poate ridica numai prin m'surarea tensiunii de intrare ce se obine la aplicarea unui curent de intrare; acest curent se poate obine fie prin [nserierea cu
generatorul de tensiune reglabil' a unei rezistene care s' fie mai
mare dec@t valoarea absolut' a rezistenelor negative, fie prin aplicarea unui generator de curent reglabil.
4. Modificarea pragurilor de basculare (]i deci ]i a histerezisului circuitului) se poate face prin modificarea oric'ror elemente ce intr' [n relaiile de calcul ale acestora. C@nd tranzistoarele funcioneaz' [n saturaie, se pot introduce rezistene [n serie cu emitoarele tranzistoarelor care vor conta numai c@nd tranzistoarele respective sunt [n conducie. {n fig. 20.5, cu rezistena Re1 se modific' pragul VpL iar cu rezistena Re2 din
fig. 21.6, se regleaz' pragul VpH. Ambele praguri pot fi modificate simultan, cu p'strarea histerezisului, prin introducerea unei tensiuni de decalare [n baza tranzistorului T1 cu un divizor de tensiune, ca [n fig. 21.7; [n acest caz, caracteristica de intrare se va deplasa spre st@nga cu valoarea aproximativ' Vcc?Rb2/(Rb1+Rb2), ceea ce [nseamn' ]i modificarea pragurilor cu aceea]i m'rime. Acest circuit poate s' funcioneze ca formator de impulsuri sau ca detector de nivel numai cuplat prin capacitate cu sursa de semnal (pentru ca rezistena intern' a generatorului de semnal s' nu afecteze divizorul de tensiune de la intrarea circuitului).
Fig. 21.5 Fig. 21.6 Fig. 21.7
5. Capacitatea C1 din schema din fig. 21.1 are rol de accelerare a comut'rii tranzistorului T2 ]i va fi principalul element ca...
Raporteaza-ne problema !
Te rugam sa ne spui ce problema ai intampinat cu acest referat. Prin contributia ta acest site va deveni cea mai tare resursa de referate online din Romania. Iti multumim pentru sprijinul acordat!
