Trimite referat
Referatele si lucrarile oferite de Clopotel.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Ce e tragicul? Eschil si Sofocle

Materie: Filozofie
Accesari: 1.287
Download-uri: 83
Nota: 5.47 (538 note)
Am probleme cu acest referat!

1 2 3
4 5 6
7 8 9


Download Referat - Ce e tragicul? Eschil si Sofocle
Publicitate:

Trimis de Cris_Cryn
din 25 Ianuarie 2016

A da o definitie tragicului nu echivaleaza cu restrangerea semnificatiilor acestuia intr-o singura fraza, ci a fixa coordonatele pe care acesta se construieste in operele tragediei antice grecesti. Lucrarea de fata nu are scopul de a "sufoca" definitia tragicului in cateva cuvinte deci, ci de a aborda dimensiunile pe care le atinge tragicul, modul in care acesta este perceput si in care se manifesta, dar si functiile pe care le are acesta in operele celor trei poeti: Eschil, Sofocle si Euripide.

Tragicul aduce in discutie omul in lupta cu propriul destin, acesta fiind plasat in centrul intamplarilor, urmarindu-se evolutia sa psihologica si drama pe care o traieste in contextul luptei zadarnice impotriva fortelor universului. El este centrul de greutate al propriei sale lumi, in jurul caruia graviteaza toata actiunea, omul dispunand de libertate de alegere, libertate ce are insa o forta subjugatoare in mod paradoxal, deoarece tocmai aceasta are puterea de a-i aduce decaderea si moartea. Avand in vedere teza lui N. Berdiaeff, putem reconsidera in acest sens semnificatia mortii: "Moartea este cel mai semnificativ si mai profund eveniment al vietii; ea il ridica pe ultimul dintre muritori deasupra rutinei obisnuite si a platitudinii; numai ea pune in profunzime, problema sensului vietii. Viata, privita prin prisma mortii, capata alte semnificatii, aceasta capata o noua dimensiune, situandu-se in ansamblul ei complet, universal, existential. Autorul se raporteaza astfel la viata dintr-o perspectiva exhaustiva, ridicandu-se deasupra axei unidimensionale a vietii, acolo de unde lucrurile se vad complet si unde dimensiunea umanului se intrepatrunde cu dimensiunea universalului, la interferenta carora se nasc cele mai profunde intrebari existentiale. Acela este punctul in care se depaseste, asa cum spune Berdiaeff "platitudinea" vietii cotidiene. Privind din interior, ai acces doar la o perspectiva unidimensionala, insa privita din afara sferei umane, contopindu-te cu "substanta intima a lumii", asa cum spunea Nietzsche, ai acces la acest unghi de vedere care isi rezerva o postura de meditator la intersectie de drumuri, a carui minte plasmuieste cele mai concludente intrebari referitoare la adevarata directie de deplasare a lumii.

Moartea, in opera lui Sofocle, "Oedip rege" isi are un loc bine definit in aceasta ecuatie a tragediei pe bazele careia este proiectata intreaga opera, ea fiind aici generatoare de blestem. Tragicul este legat aici de schema ciclica a jocului crima-razbunare, fiind incalcate cele mai sfinte legi ale naturii, acelea ale sacralitatii familiei, concept foarte controversat in opera aceasta. Aici, tragicul trece prin filtrul destramarii familiei, si a desacralizarii, am putea spune chiar a profanarii vietii de familie. In momentul in care Oedip afla ca el este ucigasul tatalui sau, Laios si sotul mamei sale, el vede in moarte singura scapare de rusinea care se abate asupra lui. Moartea apare in acest episod, ca o evadare, ca un refugiu pentru personajul incriminat, ca o eliberare ce contrasteaza cu lanturile pacatului de care este prins in aceasta lume, pe care doreste, mai degraba sa o paraseasca. Dorinta aceasta a lui Oedip nu este de natura decat sa clarifice sinceritatea si profunzimea tumultului de sentimente care il inunda la aflarea adevarului. El doreste sa fie salvatorul Troiei, invinge Sfinxul, inlatura povara alegerii victimelor din Teba si incearca sa il gaseasca pe ugigasul regelui Laios, in ciuda avertismentelor lui Tiresias. In opera lui Sofocle, eroul dispune de libertatea de a alege, evenimentele ulterioare aflandu-se sub semnul vointei lui. Guy Rachet esentializeaza aceasta problema in "Tragedia Antica", afirmand ca unul dintre resorturile tragicului este folosirea acestei libertati care duce la nenorocire. Eroul tragic se gaseste in fata necesitatii de a actiona el insuti si de a se supune unei actiuni, si tocmai din contastul permanent intre cei care actioneaza si cei care se supun se naste emotia tragica. Resortului tragicului este folosirea acestei libertati care duce la tragedie. In acest context, libertatea devine o forma de incercare, ce poate schimba radical demersul ulterior al lucrurilor. Rachet considera ca nu zeii sunt responsabili pentru tragedie, ci insuti omul.

Acesta nuanteaza in continuare diferenta dintre pedeapsa si consecinta tragismul propriei greseli tragice consta in faptul ca ceea ce este interpretat ca o pedeapsa a greselii, nu este adesea decat o consecinta acesteia.

Omul, ca fiinta efemera, cunoaste prin tragic o noua latura a existentei, punandu-l in raport cu ferocitatea destinului si cu nestapanitele forte ale acestuia, aflandu-se pus in situatii limita, in faza carora are posibilitatea de a reactiona in favoarea sau spre nenoricirea sa. Tragicul devine astfel un instrument prin care eroul cunoaste lumea intr-o alta forma a ei, dar si prin care se autocunoaste, deoarece primordial in demersul tragediei nu devine eveni...

Atentie : Textul de mai sus este doar un preview al referatului, pentru a vedea daca continutul acestui referat te poate ajuta. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de 'download' !!!
Download Referat - Ce e tragicul? Eschil si Sofocle
Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii aici OK