Trimite referat
Referatele si lucrarile oferite de Clopotel.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Bolile inflamatorii intestinale

Materie: Medicina
Accesari: 3.628
Download-uri: 1.271
Nota: 5.99 (1872 note)
Am probleme cu acest referat!

1 2 3
4 5 6
7 8 9


Download Referat - Bolile inflamatorii intestinale
Publicitate:

Trimis de W_I_T_C_H_Bianca
din 05 Mai 2009

BOLILE INFLAMATORII INTESTINALE-ASPECTE GENETICE SI IMUNOLOGICE




























1. INTRODUCERE

Bolile inflamatorii intestinale, boala Crohn (BC) si rectocolita ulcero-hemoragic? (RCUH), reprezint? afectiuni inflamatorii idiopatice ale tractului gastrointestinal. In absenta unui agent etiologic cunoscut, BC si RCUH sunt diagnosticate pe baza unui set operativ de caracteristici clinice, endoscopice si histologice (Stenson WF, 1996).
Boala Crohn este o afectiune idiopatic? caracterizat? prin inflamatia cronic? transmural? segmentar? si, ocazional, granulomatoas? a tractului gastrointestinal, cu potential major pentru variate complicatii intestinale si extraintestinale, putandu-se extinde in tesuturile peri-intestinale si ganglionii limfatici sateliti. Rectocolita ulcero-hemoragic? reprezint? o afectiune inflamatorie cronic? idiopatic?, interesand exclusiv colonul, limitat? la mucoas?, (rar se extinde la submucoas?) grevat? de numerase complicatii intestinale/extraintestinale (Liana Gheorghe, C. Gheorghe, 2001).

2. FACTORI GENETICI

Numeroase observatii clinice si epidemiologice demonstreaz? interventia factorilor genetici in patogeneza BII (tabelul 2).
BC si RCUH nu sunt afectiuni clasice genetic transmisibile. Este postulat un model de susceptibilitate poligenic interesand cateva gene predispozante. O serie de gene si familii de gene implicate in reglarea r?punsului imun au fost propuse ca susceptibile pentru bolile inflamatorii intestinale: genele complexului major de histocompatibilitate HLA clasa a II-a situate pe cromozomul 6 (BC se asociaz? cu haplotipul DR1/DQw5, iar RCUH cu haplotipul HLA-DR2) (Neigut D, Pronjansky R, Trucco M et all 1992; Toyada H, Wang S-J, Yang H et all, 1992), genele pentru lantul greu (localizate pe cromozomul 14) si usor (pe cromozomul 2) al imunoglobulinelor, genele reglatoare ale expresiei complementului ( pe cromozomii 6, 19), genele care codific? receptorul antigenic al celulelot T (de pe cromozomii 7, 14), sau cele care codific? imunodeterminanti ca factorul de necroz? tumoral? TNF (tumor necrosis factor), raportul dintre antagonistul receptorului interleukinei 1 si interleukina 1 (IL-1RA/IL-1), molecule de adeziune intercelular?.


3. FACTORI AUTOIMUNI

Dintre criteriile de incadrare a unei boli ca autoimun?, in BII se intalnesc mai ales dovezi secundare: asocierea cu alte boli autoimune (hipo/hipertiroidism, anemie hemolitic?, vitiligo, colangit? sclerozant? pimitiv?), asocierea cu molecule ale MHC, evolutia si r?spunsul favorabil la tratament imunosupresor.
Ca si element de baz? in BII, in cadrul imunit?tii umorale, au fost propuse, mai ales in RCUH (Folwaczny CN, Nohel N, Tschoz K, 1997; Khoo UY, Bjarnason I, Donaghy A, 1995, MacDonald T, Monteleone G, Pender SLF, 2000; Onuma EK, Amenta PS, Ranaswany K 2000) un r?spuns inflamator cu caracter destructiv indreptat direct asupra unor antigene proprii, self, ca de exemplu: mucina, celulele caliciforme, colonocite.
Studiul autoanticorpilor anticolon, a imunoglobulinelor s-a efectuat atat seric cat si la sediul procesului inflamator local.
Anticorpii anti citoplasmatici neutrofilici (ANCA) si anticorpii anti-Saccharomyces cerevisiae (ASCA) reprezint? cei mai studiati markeri imunologici in BC si RCUH. Prin imunofluorescent? indirect? (IFI) sunt puse in evident? trei pettern-uri principale ale ANCA: citoplasmatic (c-ANCA), perinuclear (p-ANCA) si atipic (a-ANCA sau x-ANCA), p-ANCA fiind asociati in mod specific cu RCUH. Prevalenta ANCA, determinati prin IFI sau imunoenzimatic (ELISA), este de 45-82% in RCUH si d2-28% in BC. Prevalenta ASCA, determinati prin ELISA, este de 48-69% in BC si 5-15% in RCUH (Reumaux D, Paulain D et al 2003). Datorit? sensibilit?tii reduse, determinarea ANCA si ASCA nu este util? pentru screeningul BII la adulti. Utilitatea ANCA si ASCA ca markeri subclinici pentru diagnosticul predispozitiei pentru BII este in curs de a fi definit?.
In mucoasa intestinal? normal?, lamina proprie contie mai ales plasmocite secretoare de IgA. IgA rezultat din cuplarea dimerului IgA cu SC, reprezint? prima linie de ap?rare a mucoaselor fat? de antigenii bacterieni. In cadrul BII creste num?rul celulelor produc?toare de IgG, cantitate ce dep?seste de 30 de ori limita normal?. In BC predomin? IgG2, iar in RCUH IgG1, IgG1 fiind un activator puternic al c?ii complementare clasice in inflamatie conducand mai departe spre cascada mecanismelor inflamatorii: producerea de C3b, C3a si C5a care sunt factori chemotactici puternici. In BC se constat? si o crestere marcat? a secretiei de IgM.

4. IMUNITATEA CELULAR?

Limfocitele CD4+, in procesele experimentale la animale, par a avea un rol cheie in procesul de inflamatie al mucoasei intestinale in BII, CD8+ par a avea o important? mai mic? (Kirsner JB, Shorter RG 1982). In lamina propria predomin? fenotipul CD4+, 95% fiind CD4RO+, celule cu memorie, marker al...

Atentie : Textul de mai sus este doar un preview al referatului, pentru a vedea daca continutul acestui referat te poate ajuta. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de 'download' !!!
Download Referat - Bolile inflamatorii intestinale
X

Raporteaza-ne problema !

Te rugam sa ne spui ce problema ai intampinat cu acest referat. Prin contributia ta acest site va deveni cea mai tare resursa de referate online din Romania. Iti multumim pentru sprijinul acordat!





Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii aici OK