Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Citeste mai mult... X
Referatele si lucrarile oferite de Clopotel.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

ALEXANDRU ORASCU

Materie: Matematica
Accesari: 2.674
Download-uri: 584
Nota: 7.61 (1308 note)
Am probleme cu acest referat!

1 2 3
4 5 6
7 8 9


Download Referat - ALEXANDRU ORASCU
Publicitate:

Trimis de aurel
din 10 Martie 2006

ALEXANDRU ORASCU ( 1817-1894 )

Alexandru Orascu, care in 1851 a publicat cu litere chirilice " Tratatia asupra geometriei descriptive", traducere dupa Lefebure de Fourcy, a fost profesor de matematica( geometrie descriptiva), la Universitatea din Bucuresti.Orascu s-a nascut la Targoviste, la 30 august 1871, ca fiu al serdarului Hristea
Orascu. Parintii l-au dat sa urmeze la Bucuresti Colegiul Sf. Sava( 1831- 1841).

Dupa ce a absolvit acest colegiu si dupa ce la 8 martie 1840 a obtinut diploma de hotarnic eliberata de Directia Eforiei scolilor, a plecat la Berlin pe cheltuiala parintilor sai, unde a studiat arhitectura; apoi, pentru specializare, a stat un timp la Munchen si Paris.

De la Munchen a obtinut la 4 martie 1847 certificat de absolvire a studiilor de arhictura, eliberat de Academia de Belle Arte din acest oras. Mai inainte, la 3 aprilie 1844 obtinuse un certificat de absolvire a Scolii de constructii din Munchen.

De la studii revine in tara in 1847, deci in preajma revolutiei din 1848, la care ia parte cu tot avantul celor 31 de ani ce-I avea. La 30 septembrie 1847 a fost numit profesor la Colegiul Sf. Sava. A intrat la divanul ad-hoc de dupa 1848, ca secretar al acestui divan. A cerut deci si el cele 4 puncte: autonimia tarii, domn strain, unirea si regim constitutional.

In anul 1851 era director si preda geometria descriptiva la Scoala de conductori( constructori) de poduri si sosele, iar dupa 1855 profesor de arhitectura si poduri si sosele la Scoala de ofiteri, infiintata de Barbu Stirbei. In anul 1857 era profesor la Colegiul Sf. Sava, la clasele superioare, predand matematica.

Dupa infiintarea Scolii superioare de stiinte din Bucuresti( octombrie 1863), a fost numit aici profesor de geometrie descriptiva si arhitectura, apoi in noiembrie 1864, la infiintarea universitatii, a ramas in continuare profesor la aceeasi catedra la Facultatea de stiinte, unde a functionat pana in 1864. In urma a ajuns rector al Universitatii din Bucuresti( mai 1885-1892).

Cu ocazia aniversarii a 25 de ani de la infiintarea universitatii a tinut un discurs, care a fost publicat. Traducerea descriptivei lui Fourcy si acest discurs sunt singurele tiparituri ce le cunoastem in legatura cu activitatea sa didactica.


DDavid Emmanuel( 31 ianuarie 1954-4 febroarie 1941) este al doilea cetatean roman doctor in matematici de la Paris si al cincilea dintre toti doctorii in matematici ai nosti. S-a nascut in Bucuresti, la 31 ianuarie 1854, din parinti foarte saraci, tatal sau, Manole Emmanuel, fiind tamplar. Scoala primara a urmat-o la Ploiesti, intre 1861-1864, unde locuiau parintii sai. Primele patru clase secundare le-a facut la Gimnaziul Sincai din Bucuresti, intre anii 1865-1869; pe urma trece la liceul Ghe. Lazar, unde face tot cursul superior intre anii 1869-1873. Cu banii pe care ii strange din meditatii in cursul superior pleaca la Paris sa studieze fara bursa.

La Paris isi da licenta in stiintele matematicii, iar mai apoi in fizica. Isi sustine teza de doctorat in matematica in fata unei comisii alcatuita din Puiseux ca presedinte si Briot si Bouquet ca membbrii. Titlul tezei e " Etude des integrales abeliennes de troisieme espece".

Teza lui D. Emmanuel trateaza despre integralele abeliene pe care le-a rezolvat complet Riemann. Ca sa se vada cat de interesanta a fost teza, este suficient sa amintesc ca prin 1921, pe cand Petre Sergescu era la Paris, discutand intr-o buna zi cu marele analist Edouard Goursat de la Sorbona despre matematicienii romani si amintindu-i de Emmanuel, Goursat i-a replicat: " A! Stiu! Cel care a facut acum 40 de ani frumoasa lucrare despre integralele abeliene din speta a treia."

Se pot defini astfel integralele abeliene: sa consideram o ecuatie algebrica in x si y:F(x,y)=0 (1)

care reprezinta o ecuatie algebrica.

Sa consideram o alta functie:G(x,y) rationala, adica ce se poate reprezenta prin catul a doua polinoame. Atunci integrala:
I= G(x,y) dx,
unde x si y sunt legate prin relatia F(x,y)=0, este o integrala abeliana relativa la curba (1).

Integralele acestea abeliene, fiind ca un numar infinit, se deosebesc intre ele prin spete. Se numesc integrale abeliene de speta I, acelea care nu devin infinite in nici un punct al curbei (1). Se numesc integrale abeliene de speta a II a, acelea care devin infinite, ca o functie rationala. Se numesc integrale abeliene de speta a III a cele care devin infinite ca un logaritm.

Despre aceste integrale abeliene de speta a III a trateaza teza lui David Emmanuel. Si anume, el a exprimat integralele abeliene de speta a III a prin logaritmul unui cat de produse ale functiilor . Facand acest lucru, el a gasit toate proprietatile integralelor abeliene din speta a III a, servindu-se in acest scop de o metoda ce rezulta din cercetarile lui Jacobi ( functia se num...

Atentie : Textul de mai sus este doar un preview al referatului, pentru a vedea daca continutul acestui referat te poate ajuta. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de 'download' !!!
Download Referat - ALEXANDRU ORASCU